Everything is about YOU

Capitolul 4

Mă duc cu Raluca in bucătărie ca sa ii spun ceea ce se întâmplase în acea dimineață.
Raluca:Vrei o cafea?
Eu:Mda
Raluca:Bun..pana atunci spune tot
Eu:Păi nu am ce sa spun..mare lucru
Raluca:Ea a fost în masina lui Ianis Hagi dar nu e mare lucru.
Eu:Nu la asta mă refer,spun eu pe un ton rece
Raluca:Esti bine?,ma intreaba ea asezandu-se lângă mine.
Eu:Da...cred
Raluca:Păi?
Eu:Nu stiu...sunt supărată...adică stiu ca nu am nici cea mai mica șansă cu el si ma îndrăgostesc din ce in ce mai tare de el...
Raluca:Hai mai...ca o sa fie bine...
Eu:Pentru tine o sa fie.. ai 19 ani....v-ati cunoscut si in trecut...
Raluca rămăsese muta.
Eu:Stiu ca-ti place...stiu ca te place..n-are sens...
Raluca:Nu gândi asa te rog!
Între mine și Ianis nu e nimic...
Eu:Deaia il iubesti...ca nu e nimic intre voi,ma ridic de la masa si merg in baie.Dupa ce închid usa ma preling pana jos cu lacrimile pe toată fața.Raluca imi bătea în usa,cu disperare,ca da ii deschid.
Raluca:Hai sa vorbim...Nu e ceea ce crezi tu!
Deschid usa si o iau in brate.
Eu:Nu conteaza daca e sau nu...oricum...sunt sanse foarte mici sa se uite la mine...am doar 15 ani...dar partea buna e ca..tu esti fericita..
Merg cu Raluca in camera mea.Iesim pe balcon.
Raluca:Așteaptă aici..o sa aduc si cafelele si 2 sandviciuri
Eu:ok
Cat Raluca era la bucătărie,stăteam sa ma uit in camera băieților.Aveau un geam foarte mare asa ca ii puteam observa foarte usor.Acel "geam mare" era de fapt o usa cu ajutorul căreia puteai pătrunde în balcon.Primul care a iesit era Radu,însoțit mai apoi de către Pușcaș.Ei ma vad si imi fac cu mana.Eu panicată le-am afisat un zâmbet mai mult forțat decât unul atrăgător.Ei au început să râdă.Dupa cateva minute,apare Ianis.
Ianis:De ce radeti?...Vreau si eu sa rad cu voi,spune el cu un zâmbet cald si jucăuș pe care îl afișează mereu.
Radu:Uită-te in fata ta
Auzind aceste cuvinte ridic capul din telefon si ma uit la el.Imi face cu mana si zâmbește.Eu ma inroșesc la întâlnirea cu ochii lui Ianis.In acel moment apare si Raluca cu sandviciurile si cu cafele.Ea ii salută pe băieți,iar ea cu Ianis se priveau intr-una.Dupa ce am observat acest lucru,lacrimile au început să reapara pe obrajii mei roșii de furie.Ma ridic furioasa de pe scaun si plec val-vârtej de pe balcon.Imi iau rucsacul si o geacă si plec de acasă.O auzeam pe Raluca cum imi striga numele dar eu nu ma opream din coborât si nici din plâns.
Si acum Ce?,spune o voce din capul meu.
O iau pe trotuar.Cand ajung in fata hotelului,Ianis imi iese în cale.
Ianis:Esti bine?...De ce plângi?
Eu:Poti te rog sa-mi dai drumul te rog?,ii spun eu cu un glas mai rece decât ma asteptam sa fie.
Ianis:Ce e cu tine?
Între timp apare Raluca.
Raluca:Cata!
Eu:Ianis da-mi drumul!
Aveam un tupeu care si pe mine însămi ma uimea.
Ianis:Nu pana nu-mi explicați ce se întâmplă!
Mă smucesc din brațele lui Ianis si o iau la fuga.M-au pierdut.Am putut ajunge în arenă,foarte usor.Am rămas acolo sa ma joc putin cu mingea pentru a ma calma.

*Perspectiva Raluca*
Nu dau de ea in nici cum.Ma îngrijorează foarte mult.
Eu(Raluca):Nu dau de Ea!...ce facem?!
Ianis:Nu stiu...tu o cunosti mai bine decat mine...ar trebui să sti unde își petrece timpul.Am inceput sa tin la ea...chiar dacă nu o cunosc de foarte mult timp.
Il iau de mana si încep să alerg.
Ianis:Unde mergem?
Eu:la arenă...acolo se liniștește mereu.
Am plecat cu Ianis spre Arena Națională.

*Perspectiva Catalina*
Intr-un final m-au gasit.
Ianis:-

To be continued