Unde esti ? [ În curs de scriere]

Minciuna

  Acum eu și Paul stam sub copacul din curte. Simt o privire fulgerătoare, privesc în jur, nu el. Simțeam cu fiecare privire cum sângele plusează de frică tot mai mult.
Aveam de gând să îi spun lui Paul de întâmplarea de aseara, însă nu am dovezi solide, asa că mă abțin, ignorând privirea lui Allan.

- Iubito, trebuie să plec, habar nu ai cat m-am bucurat sa stau cu tine azi, îmi e foarte dor de tine, îmbrățișându-mă.

- Și mie, o sa mai vii nu, îl intreb cu nasul scufundat în pieptul lui.

- Bineînțeles, acum trebuie sa plec, nu uita că te iubesc, aplicându-mi cate un sărut pe frunte, apoi pe buze.

    Ii vad privirea, mă privea cu scârbă. Ce naiba e cu băiatul ăsta ? E normal sa îmi sărut iubitul. Intru in clădire cautandu-mi colegul de camera, însă nici urma. Așa că aleg sa merg in cameră, dormind puțin.

- Emily, măi, trezirea, hai, spune o roșcată cu ochii albaștri.

- Ce, tu cine esti, o întreb frecându-ma la ochii.

- Derek, e in curte, de bate cu Allan, repede, spune speriata.

- Ce, tip speriata și fug direct spre ușă.

  Ajunsă în fața curții nu vad pe nimeni, ce naiba sa asta, unde e lupta, unde e Derek. ,,Asta cumva e o gluma? " spun și intru in clădire hoinărind pe holuri. Roșcata aia își va auzii niste vorbe foarte frumoase mâine dimineață. Privirea mea încremenește la văzul unui cuțit pe jos, mă aplec sa îl iau, când aud o voce care îmi dă fiori.

- Ce avem noi aici ? Hopa, ce aveai de gând să faci cu acel cuțit, ma întreabă in timp ce mi-l ia.

- Nimic, era aici pe jos, jur, spun speriată

- Și la ora asta cee cauți aici ? Vreau un motiv bun daca nu vrei sa ajungi la răcoare, mă amenința asistenta.

- O roșcată m-a trezit în mijlocul nopții informandu-ma ca este o bătaie între colegul meu de banca și cineva, ma jur, știu că sună absurd, dar va jur că așa a fost, spun privind-o în ochii.

- Tu chiar ai tupeu, și sincer mai puțin și ma convingeai, acum mișcă, mâine dimineață vei merge la directoare. Îți vei petrece noaptea la răcoare că sa nu te mai poată deranja nicio roșcata, spune prinzandu-ma de brat trăgându-ma după ea.
Auzi la ea, roșcată și bataie, o sa te ajut să-ți iei pastilele, delirezi fără ele.

- Nu te rog, nu mă lăsa aici, te rog, spune, trantindu-mi ușa în nas.
Nu, incep sa țin lăsând lacrimile sa iasă.

- Degeaba tipi, suntem blocați aici păpușă, simt cum picioarele mi se înmoaie.

- Tu....

Boom ! Daaaa, inca un capitol ! :)))))

Ceva întrebări ? Nimic ? Ok :))))

Pwppp ❤️

Salut !