Proful de romana +18

End

Lorena.
Am coborat din masina cu inima cat un purice . Am luat-o pe Emilia din scaun si am pus-o pe jos,indreptandu-ne spre casa. Totul arata la fel. Am ciocanit. Eram destul de tarziu,dar mama ar trebui sa fie acasa. Am auzit usa de sus inchizandu-se,apoi cativa pasi pe hol. Usa sa deschis,iar in holul care acum parea imens ,statea mama . Ea a facut o fata socata ,ducandu-si mana lagura.
-Lorena...
-Putem intra mama? Am spus eu .
-Scumpo...normal!
Ea a deschis larg usa ,lasandu-ne in casa. Am plecat spre canapeaua din living,unde am asezat-o pe Emilia. Ea adormise aproape imedeat.
Mama a venit langa mine,imedeat ce a incuiat usa. S-a asezat pe canapea ,uitandu-se la mine ca si la un extraterestru.
-Lorena,ce s-a intamplat cu tine? Am soptit mama trecandu-si ochii peste fata si bratele mele.
-Aveai dreptate ! Am spus in soapta. Bogdan...el,nu mai e persoana care credeam ca e.
Ea s-a incruntat ,dar nu a spus "ti-am spus eu" .
-Spune-mi ce se intampla! A spus ea.
Si asta am facut. I-am spus tot. De la ce se intamplase cand ne-am cunoscut prima data,cand eu eram la liceu,tot ce se petrecuse dupa ce a venit la spectacolul meu. Totul. Ea a stat,a ascultat iar apoi a reusit sa faca ceea ce nu reusise in toata copilaria mea. Reusise sa fie o mama.
Dupa toate cele intamplate si lungul drum cu masina din Bucuresti,am cazut ca moarta dupa ce mama mi-a dat ceva de mancare . Am facut un dus ,apoi am dormit.
  Dupa ce m-am trezit am incercat sa imi pun gandurile in ordine. Trebuia sa rezolv totul intr-o maniera cat mai cicilizata.
George a venit si el acasa ,iar dupa cateva zile ,am decis ca trebuia sa rezolv problema asta. I-am spus lui Bogdan,printr-un mesaj,unde eram si daca dorea,putea sa vina,sa ne intalnim.
El a venit,fara ezitare,fara discutii. A venit si am plecat la pub-ul de langa muzeu. Pub-ul in care ne faceam meditatiile,cand eu eram doar o pustoaica.
El arata rau,mai rau decat credeam. Era palid,parea ca nu dormise de ceva timp. Am inceput sa vorbesc,dar era greu,nu puteam sa fac toatea astea fara sa plng. Era greu,pentru ca il iubeam. Il iubeam dar nu il puteam ajuta.
I-am spus ca vreau sa divortam. I-ams pus ca Emilia va ramane la mine,indiferent de ce se va intampla.
-Asta vreau! Am spus eu intr-un final.
El a tras aer in piept. Avea ochii in lacrimi, dar incercam sa nu il bag in seama.
-Lorena..nu exista alta obtiune..? Te rog,e vorba de familia noasta! A spus el disperat.
-Si nu era vorba de familia ta cand m-am trantit de oglinda aia? Cand m-ai pleznit? Cand m-ai facut sa fiu toata vanatai? Am spus acid.
El a tacut.
-Vreu sa am dreptul la vizite! A spus el. Voi fi de acord cu toate astea,daca o sa am dreptul la vizite .
Mi se parea rational. Trebuia sa isi vada fetita. Am acceptat ,apoi ne-am vazut de drumuri diferite.
Dupa ce tot scandalul cu tribunalul a trecut si eu am reusit sa ma pun pe picioare,m-am angajat ca editor in Borsov,acolo unde toate aceste catastrofe au inceput si au luat sfarsit.
Mi-am dat seama tarziu ca viata nu e corecta,iar finalul fericit la care toti visam e foarte rar intalnit. Dar nu puteam fi injosita si maltaratata de omul care se presupunea ca ma iubeste. Emilia crescuse ,nu mai era aceasi fetita mica si inofensiva. Devenise parca peste noapte o adolescenta care iti lua aerul doar uitandu-te la ea. Era extrem de sigura pe ea si foarte inteligenta. Ajunse sa aiba o relatie buna cu tatal ei,iar eu ,acum ca aveam peste 30 de ani am decis sa pun toate intamplarile pe hartie.
Viata mea si a oricui se outea termina in orice clipa,asa ca trebuia sa ma asigur ca povestea asta avea sa vada lumina zile intr-o buna zi.
Bogdan si cu mine am invatat sa ne respectam si sa crestem un copil frumos.
In ciuda tuturor lucrurilor intamplate,nu regretam ce se intamplase. Lectiile primite din toate aceste nereusite vor ajuta alte persoane . Le vor ajuta sa faca alegeri bazate pe ratiune si pe logica.
Acum ,dupa o zi lunga de munca stateam pe canapea cu Emilia in dreapta mea. Era destul de imbufnata,pentru ca prietenul ei amanase intalnirea lor din seara asta.
-Nu vrei sa ne uitam la Gossip Girl? Am spus.
-Foarte amuzant! A spus ea frustrata.
-Hei,o sa te sune el. Si daca nu o face,ce ? O sa cina altul! Spun eu.
-Da mama,dar credeam ca o sa fie ....sti fu,ceva special. El parea sa fie altfel .
Du am zambit. Imi aduce mult aminte de mine si de tatal ei. Era la fel de incapatanata si visatoare ca mine.
-Daca e ,atunci totul va fi bine! Am spus eu
Mereu soarta face ca totul sa fie bine.

Sfarsit!

DRAGII MEI,ASTA E SFARSITUL. SPRE DIN SUFLET SA VA PLACA. EU UNA IL CONSIDER UN SFARSIT LOGIC POVESTII,DESI AS FI VRUT SI EU HAPPY END. DAR ASTA E. PENTRU CEI INTERESATI,URMATOAREA MEA CARTE SE NUMESTE " Fara cuvinte..." SI O GASITI ACUM PE PAGINA MEA . VA ASTEPT SI ACOLO ,PENTRU O POVESTE FRUMOASA! MULTUMESC PENTRU TOT CE ATI FACUT PENTRU MINE! ❤