Neasteptat

7.5K 272 16
                                    

Pentru Panait Romona.
   Multumesc pentru sustinere! Te pup 😊❤

LORENA.
Lucruile erau ciudata cu Moris. Acus 3 ani cand ne-am cunoscut am inceput sa avem sentimente unul pentru celelalt,dar totul a fost stricat deoarece in perioada aia inca ma recuperam dupa cele.intamplate cu Bogdan si el nu era dispus sa ma astepte pana aveam sa fiu pregatita sa fiu 100% cu el.
Acum ,pentru ca lucram la acelasi teatru,eram prieteni buni ,desi remarca de afectiune din aceasta dimineata nu era prea prieteneasca. M-am inors spre el si am spus:
-Moris...de ce m-ai sarutat azi dimineata?
-Pentru ca sunt mandru de tine! Si pentru ca pare ca acum am o sansa la orice se ascunde sub pieptul ala.
Rad la vorbele lui deoarece stiu ca uneori pot fi extrem de impulsiva .
Continuam sa curatam scena si o ora mai tarziu restul trupei ni se alatura.
Imi placea la nebunie sa lucrez la teatru. Actorie nu a fost niciodata ceva la care ma gandeam inainte sa merg la facultate dar apoi oferta asta mi-a fost adusa in atentie. Scrisul meu nu ajungea nicaieri,scriam intrari zilnice care nu aveau sens si cartea pe care incercam sa o scriu era atat de complicata ca pana si eu ,scriitoarea,nu o intelegeam.
  Lucrurile acasa stateau extrem de bine,tata era fericit si mama era ...mama. George era de asemenea fericit cu iubita lui iar Claudiu si Amalia era parintii cele mai duci fetite din intreaba lume. George se decise in ultimul moment sa ii schimbe numele si a cazut perfect ,ii placea si Amaliei. Pe micuta o chema Davina Clarice . Povestea numelui era atat de amuzanta incat doar gandindu-ma ma apuca rasul. Claudiu ma provocase in urma unui joc sa ii dau sa citeasca povestea nici pe aproape terminata,iar cand a terminat-o de citit mi-a spus ca pe fetita lui o va chema Davina Clarice ,la fel cum se numea personajul principal din cartea pe care o scriam.
  Nu pot spune ca eram suparata pe aceasta decizie mai ales ca fetita semana izbitor de mult cu descrierea pe care o avea personajul in carte. Micuta avea sa vins peste 3 zile la mine si nu puteam fi mai fericita de atat.
  Nu cred ca aveam sa fac copii. Nu simteam nevoia de a reproduce,desi ma topeam vazand-o pe micuta Davina.
Gandul imi zbura la fetita de aseara,fetita lui Bogdan. Emilia era foarte frumoasa si sjrprinzator de desteapta daca vorbea engleza la o varsta atat de frageda. Gandul mi-a mai ramas pentru cateva minute la el. Era casatorit,cel mai probabil. Gaura din piept care se deschidea de fiecare data cand ma gandeam la el se largi si ameninta sa ms inghita asa ca am lasat gandurile stupide la o parte si am inceput sa frec scena ,pentru a indeparta vopseaua si sclipiciul de aseara.
 
BOGDAN.
Eram un idiort. Ma comportam ca un adolescent . Un adolescent cu un copil de mana plimbandu-ma non stop prin fata teatrului asteptand ca ea sa iasa. Era absurd? Nu cred,adica vroiam doar sa vorbim,nu era ciudat.
  Ma invarteam de mai bine de o ora prin zona in asa fel incat sa vad ce Dumnezeului se intampla. Trebuia sa vorbesc cu ea. Trebuia sa ii spun ce se intamplase la tribunal. Vreau sa stiu ca nu ma uraste,vreau sa stiu ca tot ce se intamplase nu umbrise amintirile frumoase. Emilia ma lrinse de picior asa ca m-am pus la un nivel cu ea .
-Daddy,why are we here?
(Tati,de ce suntem aici?)
-Emilia,we are here to see the princess. The one we saw last night!
(Emilia,suntem aici sa vedem printesa. Pe cea de aseara)
Ea a dat din cap si in coltul ochiului am vazut o miscare . Ea iesa cu parul prins intr-un coc cu multe cuti in mana . Le arunca la tomberon si atunci am considerat ca e potrivit sa ma apropi.
-Recuzita? Intreb eu.
Ea a sarit cat colo ochii marindui-se de uimire si apoi a spus
-Mi-ai speriat de moarte!
-Scuze!
Emilia a chicotit si Lorena se apleca sa o salute.
-Hi,little one!
(Buna micuto!)
Ea a dat din cap si atunci Lorena s-a ridicat uitandu-se la mine.
-Scuze ca am aparut asa. Doar vroiam sa te intreb ceva.
-E ok,doar ca nu ma asteptam sa te vad.
Am zambit si am continuat.
-Ma intrebam daca ai vrea sa iesim la o cafea. Sa vorbim putin.
Ea si-a ridicat sprancenele cantarind ceea ce am spus ,dar apoi zambind a spus.
-Da,sigur. Ne putem vedea la o cafea.

LORENA.
Respiram ata de sacadat incat credeam ca o sa lesin din secunda in secunda. Dupa ce ii raspunsem lui Bogdan am schimbat cate-va vorbe cu micuta Emilia si apoi el mi-a dat numarulu lui ca sa punem la punc unltimele detalii legate de mica noastra iesire la cafea.
Vroiam sa il refuz,dar vroiam sa stru de ce. Stiam ca aveam sa aflu la acea iesire  de ce ma tradase  si eram mai mult de cat moarta de curioasa sa aflu. El parea foarte relaxat. Emilia pare lipita de el ,asa ca banuiesc ca va fi si ea prezenta la aceasta iesire.
Odata ajunsa acasa am avut grija sa ii trimit un mesaj simplu la care ma gandisem mai bine de 2 ore in drum spre casa .
"GINGER CAFFE. La 15 e ok?"

Pentru ca urmatorul capitol sa va fie dedicat lasati-mi un comentariu legat de un iubit sau un baiat de care va placea. Sunt curioasa sa va aud povestile ! ❤❤😂
 

Proful de romana +18Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum