Capitolul 22

4.4K 406 77
                                    

             PASIUNE


DENIZ

În timp ce mă chinuiam să deschid ușa apartamentului meu, mâinile lui Dominic deja călătoreau la nivelul șoldurile mele frământându-le și împingându-mă pe holul luminat al casei mele. Buzele sale îmi tăiau respirația la fiecare atingere și când ușa s-a auzit trântită în fundal, ceva în stomacul meu leșinase de emoție, probabil toți acei fluturași liberi și nebuni după mirosul bărbatului din brațele mele. Nu mai experimentase astfel de senzații, când pur și simplu mă lăsasem pradă unui bărbat, unde întreaga mea încredere era în mâinile lui și inima mea sub privirea sa intensă.

Săruturile lungi și compleșitoare au continuat și până la intrarea în sufragerie, unde el a tras cu mâna bolul de fructe, ridicându-mă de șolduri pe suprafața îngustă a noptierii. Iar buzele sale îmi frământau fiecare neuron ce de abia mai funcționa, deoarece totul era atât de intens și dus la extremă. Și dorința din mine voia și mai mult... îl voiam pe el și mai mult. Și eram atât de inconștientă în acea clipă, întrucât vedeam totul atât de clar într-un colț al minții mele, totul avea să se termine. Dar căldura mâinilor sale și urma pasională a săruturilor sale pur și simplu îmi făceau mintea să ia o pauză.

Și-a făcut loc între picioarele mele, susținându-mă cu mâinile de coapse, gâdilându-mi pielea gâtului cu respirația sa fierbinte. El era complet fierbinte, cu ochii aceia de cobalt, asemenea unui tânăr lord și mușchii încordați sub atingerea degetelor mele. I-am tras sacoul peste umeri, iar el pentru o clipă și-a ridicat privirea spre mine. Era omul cu care mă puteam înțelege doar din priviri, după ceea ce tânjeam întotdeauna.

- La naiba!

A înjurat când manșeta cămășii se agățase de mâneca sacoului de serviciu și până am reușit să-l dau jos, deja aerul dintre noi se evaporase subit. Piesa vestimentară a căzut la picioarele sale, ca mâinile sale să culeagă de pe noptieră hanoracul gros pe care îl purtam, reușind să-mi facă mai mult loc.

O să ajungi în iad, Deniz! Mi-am spus când degetele mele deja călătoreau spre nasturii cămășii sale albe, ca buzele noastre să continue să se atingă și să se frământe sub intensitatea respirațiilor noastre. Iar bărbatul puternic din brațele mele era exact așa cum mi-l imaginasem: sălbatic, pasional și superb. Când i-am atins pielea fierbinte în momentul în care am tras materialul cămășii peste spatele său încordat, lucrurile deja începeau să nu mai aibă contur.

I-am simțit buzele pe pielea umărului meu, timp în care degetele sale și-au făcut loc pe sub tricoul subțire pe care îl purtam. Continua să mă ducă în extaz, mângându-mi și mușcându-mi pielea fierbinte, ca eu să-i mângâi mușchii spatelui, susținându-mă de el ca și când era ultima șansă. Dar cum spunea și bărbatul brunet, să mă agăț de el și să nu-i dau drumul, niciodată!

Și preț de câteva secunde amândoi am rămas fără aer, iar bărbatul brunet și-a sprijinit fruntea de pieptul meu inspirând și expirând. Lucrurile se îndreptau deja spre o altă cale, ca în cele din urmă realitatea să mă izbească din plin.

- Cred că...

Am vorbit mângâindu-i părul.

- ... ar trebuie să ne oprim.

El a continuat și ceva din pieptul meu s-a eliberat. Pentru că nu aveam idee cum puteam să refuz un bărbat asemenea lui. Dominic a zâmbit, ca în cele din urmă să-mi elibereze talia și să mă tragă odată cu el de pe noptieră. Când am revenit pe picioare, puteam spune cu siguranță că eram într-un fel dulce leșinată după el. Și-a susținut mâinile pe șoldurile mele și în clipa în care m-a tras spre centrul încăperii, dar eu pur și simplu îmi uitasem mintea pe acea noptieră.

Împotriva inimiiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum