Împotriva inimii

Capitolul 28

FRUMUSEȚEA ARE COLȚI ȘI MUȘCĂ

DENIZ

Raven Browns era cu adevărat incertă, cu ochii albaștri și claia sa de păr brunet ce-i încărca umerii slabi. Aveai impresia că deținea locul pe care stătea întinsă, mahmură din cauza alcoolului, dar adevărul era că doar deținea ceea ce fiecare membru al familie Browns exprima prin toți porii: încredere. Nu aveam cum să spun că îmi plăcea prea mult această femeie cu ochi de pisică, întrucât de fiecare dată când ne aflam în același context, ea pur și simplu emana doar superioritate și satisfacția de a-i privi pe ceilalți cu acel zâmbet îngâmfat.

Însă bănuiam că ceva era atât de putred în legătură cu acea femeie absolut superbă, pentru că ea era doar eleganță, succes și mândrie. Și știam că pentru acești oameni toate acele lucruri ascundeau adânc alte nesiguranțe, ca să citesc atât de clar singurătatea din ochii tulburi ai lui Raven.

- Dumnezeule!

Ea a mormăit în clipa în care s-a ridicat amețită de pe canapea, alergând debusolată spre baia din apropierea noastră. Dominic a expirat agasat atunci când ușa încăperii s-a auzit zgomotos pe fundal, ca eu să mă aplec să-i așez mai bine pernele pe care avea să adoarmă femeia brunetă.

- Scuze pentru asta!

Raven a pășit din baie în cele din urmă, îmbrăcată în continuare în pantalonii ei din latex și acea bustieră extrem de sexy, ținându-se de peretele ce se afla dea lungul sufrageriei lui Dominic. La rândul său, bărbatul cu ochi de cobalt i-a tăiat calea, alăturându-mi-se atunci când mătușa lui extrem de sexy s-a aruncat pe canapeaua din centrul încăperii.

- Trebuie să mă întind, dacă stau pe verticală deja simt cum mă iau amețelile.

Ea a vorbit atunci când și-a așezat capul pe pernă, aruncând cât colo telefonul pe care îl găsise pe sub picioarele sale. Dominic s-a îndepărtat undeva spre bucătărie atunci când Raven tot moțăia și vorbea doar baliverne în același timp, lăsându-mă să stau singură cu ea. Am putut jura că am auzit-o vorbind despre cât de șocată a fost la vederea mea, adăugând ceva despre noapte nebună și lucruri fierbinți.

Când Dom a revenit puțin mai târziu, purtând același tricou alb, murdar de rimelul negru al lui Raven, el a așezat pe masă o pastilă și puțină apă cu lămâie. Privindu-l îmi dădusem seama că nu era la prima experiență în care ea ajungea în apartamentul lui, în aceeași situație de a nu-și da seama ce vorbește. Era clar, nu doar datorită relației lor foarte apropiate și a asemănării complete pe care le-o atribuisem, dar pe cei doi îi legau multe lucruri.

- Nu știu dacă este din cauza... alcoolului sau din cauza că... voi doi sunteți aici, amândoi... dacă înțelegi.

Capul lui Raven a căzut de pe pernă, râzând, ca în același timp eu și Dominic să se privim debusolați unul pe altul. Eram cu adevărat amețiți de viteza cu care Raven vorbea, deși nu era într-o stare foarte favorabilă.

-... dar sunt absolut șocată. Vai... să-i spun lui Ollie...

Ea a râs, dând să se ridice, ca în clipa următoare să se vaite și să-și reașeze capul pe pernă, mormăind ceva de faptul că nu erau șanse ca ea să stea dreaptă din cauza amețelii. În tot acest timp, bărbatul brunet și-a rostogolit ochii la auzirea cuvintelor, axându-se să caute ceva prin cameră, decât să o audă pe Raven vorbind.

- Cred că este timpul să dormi, Raven!

Dominic i-a acoperit trupul cu un material moale, ca femeie cu ochi de pisică să arunce obiectul cât colo.