Regina Dezastrelor II

9: Din spatele scenei

Ii aud pe toti cum vorbesc dincolo si ma apuca toti dracii.

Cara si Dominic, inca nu s-au impacat si continua sa isi tot dea replici taioase si sa isi reproseze chestii. De urgenta m-am dus in fata dulapului meu, incercand sa ma decid cu ce as putea sa ma imbrac, fara sa ies in evidenta. Cele doua brate ce imi cuprind talia, nu ma fac deloc sa reactionez. Buzele lui imi saruta gatul iar eu oftez si imi inchid ochii pe data. Se pare ca Martin si-a amintit de existenta mea. Cam tarziu...

-Nici macar un mesaj nu mi-ai dat de atatea zile, imi zice el trantindu-se pe pat. Atat de tare te deranjez?

-Am fost ocupata. 

Nici daca aveam replica scrisa, nu as fii turuit-o atat de repede, fara ca macar sa il privesc. Rasul lui colorat, ma irita.

-In plus e vina ta, am continuat. Ti-am spus sa imi scrii, atunci cand ajungi acasa, dar nu ai facut asta! Din ce imi amintesc eu bine, ti-am scris noapte buna, raspund eu imbufnata luand din dulap o camasa mai larga. Si nici ca te-ai stresat sa imi scrii acolo doua cuvinte. Asa ca suntem ambii la fel de indiferenti.

-Da, acum trei zile mai exact, mi-ai scris! a zis-o plictisit.  Chiar nu ti-am lipsit deloc?

-Daca te-ai comporta frumos cu mine, poate mi-ai lipsi.

Abia rezist sa nu tip la el si sa il iau la rost, cu privire la seara aia in care l-am vazut cu tipa care e indragostita lulea de el. Prefer sa tac, caci stiu ca e si impotriva mea, aspectul asta. Acum abia realizez ca apropierea mea fata de Xavier, devine teribil de periculoasa.

 Iau perechea de blugi negri cu talie inalta din sifonier si incep sa ma dezbrac. 

-Cum de nu ma dai afara din camera ta, cand te schimbi? ma intreaba el, ridicandu-se pe coate.

-Mi-as raci gura de pomana. Ai ramane aici chiar daca ti-as spune sa pleci.

-Da. Ai dreptate. Cum merge cu scrisul? Iar ai lipsa de creativitate sau cum s-o mai numi aia?

-Trei strofe si un refren in continuare, raspund incheindu-ma la jensi si strambandu-ma. Nu incerca sa mai fii atat de dulce cu mine.

-De ce?

-Dulcegariile tale, m-au ingrasat cu cel putin trei kilograme.

-Hm.  Nu inteleg... insa... Ti-a spus Cara, unde mergem in seara asta?

-Asteptam sa imi spui tu. Pana la urma ea e iubitul meu sau tu? Ma duc pana la baie sa imi refac machiajul si sa imi prind parul.

-Esti cumva in perioada aia a lunii?

-De ce intrebi? Nu ai sanse sa devii tata prea curand.

-Dar poate ca...

-Poate ca ce? am intrebat, oprindu-ma in prag si privindu-l urat. 

-Mda. Clar esti pe stop. 

Nici nu pot sa il privesc in ochi. Am crasnit din dinti si am plecat.

 De ce ma port astfel? Nu stiu. Pur si simplu ii evit privirea si ma perind prin apartament, cu nonsalanta. Am in maini hainele, de care m-am schimbat, reusind astfel sa umplu masina de spalat cu ele, aruncandu-le acolo din treacat. Ma duc in baie si imi retusez machiajul si imi prind parul in coc. Asa imi va fi mai usor sa imi tin tot parul sub gluga. Si totusi... sunt poze cu mine si Xavier, intr-una dintre cele mai in voga reviste de scandal!

Cand am iesit de acolo, Martin era deja in sufragerie cu Dominic. Usa de la camera mea era inchisa si mi-am dat seama ca e Cara inauntru. Se schimba, de vreme ce baietii au preferat sa se uite la televizor. Era din nou aceeasi stire, ce a reusit sa imi distruga ziua. De data asta Martin a schimbat rapid postul, cand m-a vazut acolo. Mi-a zambit si mi-a facut loc langa el pe canapea. A inceput sa ma tachineze pe seama parul meu prins. Nu ii mai pasa ca la doar cativa pasi de noi era si Dominic. L-am piscat pe mana, de indata ce am vazut ca vrea sa ma sarute.