7: Închis

33 3 0
                                    

Ea doar m-a privit lung, apoi s-a dus catre sifonier. Eu am iesit din camera, asezandu-mi telefonul in buzunarul de la spatele jensilor. In hol, m-am incaltat cu prima pereche de adidasi pe care i-am gasit. Cam la fel am procedat si cu geaca. Din spatele meu, Cara a venit imbracata intr-o pereche de pantaloni negrii si un plovar alb. Isi prindea atent parul, intr-o coada. Si nici ca stia ce sa imi zica.

Inca asteptam ca Olly sau Lucas, sa imi dea mesaj. Lucrul asta spre fericirea mea, s-a intamplat cand coboram scarile. Abia atunci m-am intors si i-am zis Carei ca in seara asta nu ramanem acasa iar. Dormisem prea mult si devenisem agitata.

-Cum vine asta? Unde mergem?

-Mai vrei sau nu petrecerea aia?

-Normal ca inca o doresc din tot sufletul meu.

-E cazul sa facem planurile alea chiar pe bune. Vom fi foarte multi implicati, in proiectul asta. Sa zicem ca azi facem doar o mica intrunire, intre principalii oameni ce vor coordona spectacolul. Trebuie sa gasim un plan de bataie, daca intelegi unde vreau eu sa ajung.

-Si unde ne indreptam? E aproape miezul noptii si parcul asta ma sperie.

-Baietii sunt deja la restaurant.

-Baietii?

-Olly, Lucas si Adam.

-Adam? mi-a zis surprinsa. Ce sa caute el cu noi? Adica, imi pare bine sa aud ca o sa vina si el si...

-Lucas mi-a zis ca e de incredere. Pe langa asta, are multe relatii in oras. Ne va fi de ajutor. Chiar incepe sa se faca din ce in ce mai frig, zic schimband subiectul.

Nu prea i-a convenit sa il vada pe Adam, langa bar. Cara doar a trecut pe langa el, urcand scarile catre etaj. Adam a stins lumina de la parter si ne-a urmat. Acolo in sala de sus, Lucas si Olly unisera cateva mese si adusese multe, chiar foarte multe gustari. Cu laptopurile in fata si cu statia la picioarele lor, stateau plictisiti.

-Ce facem noi aici, Iana?

Am ras. Ma simteam in momentul ala mai ceva ca Light din Death Note.

-Iana, vino cu mine!

Am fost mult mai tentata sa il urmez pe Lucas, decat sa ii raspund Carei la intrebare. O data cu el, a venit si Olly langa mine, facandu-mi semn sa vin dupa ei.

-Vin si eu cu voi!

-Nu! Sincer vreau sa discutam, i-a zis pe data Adam, prinzand-o de mana si facand-o sa ramana acolo.

-Nu trebuia sa o aduci aici. Ea mai mult ne va incurca, mi-a zis Olly destul de suparat, cand coboram scarile. Nu ma intelege gresit. Nu vreau sincer sa iasa prost, ceea ce ne-am propus.

-Adam o va tine pe loc. Nu e cazul sa va panicati.

-Ai umblat cu Dj-iasul in ultimile zile?

Lucas nici ca a vrut sa ma priveasca. Se ferea de mine, ca si cum l-as fii tradat intr-un fel sau altul.

-Nu. Am stat cu Xavier si ai sai.

-Mult mai rau atunci, mi-a zis el, sfarsind prin a-mi zambi.

Din dulapul de langa cel mai mare frigider din bucatarie, a scos o lada cu mai multe ustensile, apoi a ridicat fundul fals. De acolo dintr-o caseta de lemn, a reusit sa scoata mai multe arme de calibru mic, facandu-ma sa nu ma mai misc. Respiratia mi s-a taiat. Eram... mult prea socata sa reactionez.

Olly si-a asezat mainile pe umerii mei si am tresarit. S-a aplecat usor asupra urechii mele stangi si mi-a soptit:

-In seara asta mergem sa ne reglam niste conturi. Macar pentru o seara, fii una dintre scorpiile alea, ce ii fac pe toti sa innebuneasca. Promit ca nimeni nu va afla de implicarea ta. Va ramane totul doar intre noi. Suntem pana la capt impreuna, nu?

Regina Dezastrelor IIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum