Draga taticule,
Astazi e ziua. Ma trimit de aici. Nu stiu unde ma vor lasa, dar nu sunt singura care merge. Mai sunt si alti copii. Imi bate inima rapid. Nu stiu daca imi este frica sau sunt nerabdatoare pentruca nu simt nici unul din aceste sentimente.
M-au lasat in fata unei cladiri imense darapanate. Unul dintre geamuri era spart. Iar unul avea grati, ca la inchisoare. Afara era frig. In curte, zapada s-a topit dar solul inca nu isi revenise. Copacii parca tipau. Unele pietre lipseau de pe poteca. Un sunet infernal a trimis toti copiii inauntru. Si eu Inauntru m-am dus. Desi nu stiam ce sa fac, ii urmaream pe ceilalti, cum imi zisese doamna invatatoare.
Am intrat intr-o clasa, unde mi s-a spus sa ma duc. Totul arata dur si ferm. Erau trei randuri de mese in linie dreapta. In fata randului din mijloc era o masa mai mare cu un scaun ce nu parea mai comfortabil decat celelalte.
Fiecare scaun era ocupat de cate un copil cu exceptia scaunului cel mare care era ocupat de catre o femeie. Purta un plover maro cu gat si o fusta visinie. Arata batrana si oarecum tanara. Avea un par castaniu pana la umeri. S-a apropriat de mine si m-a prezentat. Toti ochii erau atintiti spre mine. Se auzeau usoare soapte din spate.
M-am asezat in primul rand, a treia 'banca'. Era singurul loc liber. Pe banca erau cateva carti. Doamna invatatoare a zis sa o luam pe cea galbena. Ne-a pus pe rand sa citim din ea. Ceilalti copii nu prea stiau sa citeasca. Cand a venit randul meu doamna s-a oprit si m-a ocolit crezand ca nu stiu sa citesc. Si nici nu as fi vrut sa citesc sau sa ascult. Fragmentul pe care il citeam era mic si plictisitor. Nimic nu se intampla.
In 'recreatie' toata lumea se uitat la mine si soptea. Eram toti dati afara, in curte, unde erau leagane, topogane si bare unde oameni se pot comporta ca maimutele. Eu am stat retrasa pe o banca citind cartea luata de la orfelinat. Era despre pume. O fata s-a apropriat de mine si m-a intrebat:
"-Ce faci?"
"-Citesc."
"-Stii sa citesti?"
"-Da."
"-Si de ce nu ai spus in clasa?"
"-Nu m-a intrebat."
Am incheiat conctactul vizual si m-am intors la cartea mea. Pumele pot sari la o distanță de 10 m și la o înălțime de 4 m. Ele traiesc izolate in munti...
"-CIUDATO!"
Trecea un grup de fete, unele mai mari, unele din aceeasi clasa. Mestecau guma si radeau. Mi-au darmat cartea pe nisipul putin ud. Am asteaptat sa plece apoi am ridicat-o. Am scuturat-o, si am reinceput sa o citesc.
"-Am auzit ca parintii ei s-au sinucis ca sa scape de ea."
"-Se zvoneste ca e posedata de satana."
"-Ea a scapat din casa aceea pentru ca pielea ei nu arde. E demon, iti spun eu!"
Si astea au fost doar cateva zvonuri auzite in ultima saptamana. De ce sunt oamenii asa, taticule? De ce te trateaza diferit pentru ca nu esti ca ei? Mami mereu a spus ca oamenilor rai li se intampla lucruri rele. Sper sa li se intample lucruri rele, tuturor.
cu drag, Zoey
