Capitol 29-Lies, lies and more lies #1

618 34 11
                                    


Draga taticule,


Imi pare rau. Nu am vrut sa fac asta. Dar trebuia. Am facut ce a fost negesar. Chiar imi pare rau. Dar nu am avut de ales...

Intr-o dupamiaza a venit la mine. A venit femeia in halat alb. M-a dus in cabinet. m-a intrebat daca iau pastilele. I-am raspuns afirmativ. M-a intrebat daca mint. Am raspuns negativ. M-a intrebat ce am mancat acum 5 zile. Am mancat o pasta de morcovi si mere. Dar nu i-am spus asta. Pentru ca nu voia sa auda ce am mancat. Voia sa se asigure ca nu imi amintesc. Ca sunt pierduta-n spatiu din cauza medicamentelor. I-am spus "ce". A repetat intrebarea. Am spus "mancare". S-a multumit cu raspunsul meu.

Imi era frica. Cum si-a dat seama ca nu-mi iau pastilele? Oare are dovezi? Oare sunt camere de filmat la baie? Oare ma comport mult prea normal? Nu stiu. Negru vine spre mine.

-De ce te-a chemat?

-Stie ca nu imi iau medicamentele.

-De unde stie?

-Nu stiu.

-Si acum ce se va intampla?

-Daca au dovezi ca nu imi iai pastilele probabil ma vor ucide.

-Ce?

-Nu iti dai seama? Ei incerca sa ne manipuleze. Daca nu le facem jocul ne vor executa.

-Sigur.

-Trebuie sa plecam de aici. Si rapid.

To be continued...


Cele o mie de scrisoriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum