Draga taticule,
Zilele astea am fost departe de casa. Am iesit afara, singura. De ce am facut-o? Pentru tine, taticule.
Totul a inceput ieri, cand Amelia a venit si mi-a dat de mancare. Am intrebat-o unde e mami. Daca mai doarme. Si ea a spus ca mami a plecat. A plecat ca tine, tati? Este acolo unde esti si tu acum? Daca 'da' vreau si eu sa vin acolo, cu voi. De ce ati plecat de langa mine? Pe tine, tati, te-a luat de langa mine lumina aceea rapida de la furtuna. Iar pe mami a luat-o de langa mine chestia ascutita. Vreau sa vin si eu acolo cu voi.
Asa ca am intrebat-o pe Amelia unde ati plecat, unde sunteti acum. Si ea mi-a zis ca sunteti la "cimitir". Ce este acest loc, tati? Acolo esti tu? Daca 'da' vreau sa merg acolo.
Cand Amelia a plecat din pivnita, a lasat din greseala usa intredeschisa. Asa am auzit o 'conversatie' intre ea si un om. Au vorbit despre mine. Ea a spus ca vrea sa ma vanda unui alt om. Cum adica 'sa ma vanda', tati? Este vanzatoare? Mami mi-a spus ca vanzatoarele vand mancare. Dar eu nu sunt mancare. Poate ea crede ca sunt mancare. Omul acela o sa ma manance? Nu vreau sa fiu mancata. Vreau sa vin in cimitir, cu voi.
Peste putin timp s-a stins lumina peste tot. Deobicei cand mami stinge lumina m-a baga la culcare. Poate s-a culcat si ea. Daca doarme poate pot sa ies. Sa merg in cimitir.
Asa ca am luat cutiuta muzicala in brate si am uracat scarile pana la usa intredeschisa. Am incercat sa deschid usa mai mult cat sa incap dar scartaia foarte tare. Mi-era frica. Mi-era frica sa nu se trezeasca. Dar tot am deschis usa. Si am reusit sa ies fara sa se trezeasca nimeni. Cand am iesit din pivnita m-am uitat in prejur dupa usa principala. Era mare si statea nu prea departe de mine. M-am dus la ea dar era incuiata. Cheia era probabil la Amelia. Dar am simtit ceva sub pesul din fata usii. M-am uitat sa vad ce este. Era cheia. Am gasit-o.
Am descuiat usa si am plecat. Am plecat pre voi. Din fericire pentru mine nu a fost un drum lung. Cimitirul era aproape. Il puteam vedea din pragul usii. Asa ca m-am indreptat spre el. Am mers pe intuneric pana acolo. Dar era putina lumina de la becurile de sus care se aprind numai noaptea. Am ajuns la cimitir, dar nu te gaseam nicaieri. Nici pe mami nu o vedeam. In cimitir era numai pamant si pietre mari cu nume pe ele. Poate pot gasi piatra cu numele tau pe ea. Dar era prea intuneric sa citesc. Si imi era tare somn. Trebuia sa te gasesc, dar trebuia si sa ma culc.
De dragul tau, am mai mers putin in cautarea ta. Si spre norocul meu, te-am gasit. Pe o piatra mare scria numele tau "John Hall". Si langa piatra ta era piatra lui mami " Samantha Hall". V-am gasit! In sfarsit v-am gasit. M-am asezat pe pamantul tau si am adormit cu cutia muzicala in brate.
Te iubesc, tati! Te iubesc, mami! Sa nu ma uitati.
cu drag, Zoey
