L-am privit șocată pe bărbatul din fața mea, care din nefericire îmi era și soț, cum râdea atât amuzat de cuvintele mele, încât mă simțeam de parcă i-aș fi spus cel mai hilar banc din lumea asta. Mă înșela, era conștient că am aflat de purtarea lui, însă mă sfida râzând.— Ești atât de patetică când încerci să cauți motive pentru care să îmi las semnătura pe mizeriile alea de foi pe care mi le-ai aruncat în față mai devreme, mă făcuse să mă simt ca un gunoi din nou în timp ce egoul lui căpăta proporții noi. Ești atât de norocoasă, Ira! cuvintele lui s-au transformat în niște șoapte care lăsau loc de interpretări murdare și mie nu-mi plăcea acest fapt.
— De ce aș fi norocoasă când între noi nu mai există nici măcar un gram de respect? Te urăsc, Mathyas. Nici nu ai idee cât de mult, pentru prima dată de când eram căsătorită cu el mi-am mărturisit sentimentele față de el fix așa cum simțeam, fără nici un pic de menajament sau ezitare.
Icnisem în următoarea clipă, trezindu-mă captivă în brațele lui puternice, îi simțeam trupul lipindu-se de spatele meu și una dintre mâinile lui atingându-mi într-un mod atât de nepotrivit fundul. Asta ești pentru Mathyas, Ira. Un obiect și atât.
— Ești norocoasă că ai un bărbat care să-ți satisfacă poftele când ai cea mai mare nevoie, îmi șoptise cu buzele lipite de urechea mea. Încercasem să mă mișc de lângă el, însă forța din brațul lui stâng era mai mare decât am preconizat eu. Renunțase la a-mi mai atinge fundul, însă își trecuse degetele peste decolteul meu, scârbindu-mă. Dacă tot ce făcea acum nu era pentru a-și satisface nevoile ci pentru a mă face pe mine să uit de divorț, atunci trebuia să-l anunț că nu aprindea focul unei relații de mult inexistente cu atingeri forțate.
— Văd că ai avut o dispoziție foarte proastă azi, o pot pune pe seama lipsei... continuase cu vocea gâtuită, părând suficient de distras de trupul meu.
— Dă-mi drumul, pentru numele lui Dumnezeu. Nu am chef de tine și de minciunile tale azi, m-am răstit la el, trezindu-mă trântită la propriu pe suprafața patului și în neputința acelui moment l-am văzut pe el, coșmarul ultimelor zile trăite în casa Isaacson, dezbrăcându-și cămașa în grabă.
Poate fusese prea târziu când m-am trezit să mă ridic în coate și să mă trag cât mai departe de el. Se urcase peste mine și mă privise în ochi de parcă ar fi vrut să verifice ceva după care și-a dus degetele scârboase pe bretelele groase ale rochiei. Doar nu avea să abuzeze de mine fără acordul meu.
— Mathyas, oprește-te naibii! Nu vreau să mă culc cu tine, m-am împotrivit lui, simțind nevoia de a-i comunica explicit că nu-mi doresc sub nicio formă să îi satisfac plăcerile dacă nu era clar deja.
— După ce-mi faci poftă cu buzele alea... nu se cuvine să-ți refuzi soțul, mă ignorase sfidător în timp ce buzele lui scârboase își găseau locul pe maxilarul meu.
— Dă-te jos de pe mine, am țipat la el, ieșindu-mi din fire. Mi-am pus mâinile pe întreaga lui față, căutând să-l împing de pe mine până nu era prea târziu. Ei, acțiunea mea curajoasă își găsise nașul imediat căci îmi dusese cu forța mâinile sub spatele meu și ținându-le acolo cu una dintre mâinile lui, continuase să își facă de cap. Se simțea atât de dureros și pe lângă asta, pieptul meu dezgolit era accesibil lui cu ușurință, nu era o ipostază în care am crezut că voi ajunge în seara asta. Am crezut că pot să îl controlez mai bine, dar am greșit și m-am pripit să trag concluzii.
— Nu te mai împotrivi atât, pentru numele lui Dumnezeu! ridicase tonul în timp ce îl auzeam cum își desfăcea cureaua de la pantaloni. Pe naiba, nu mai aveam mult timp la dispoziție să ies din dormitor.
CITEȘTI
Mr. Gentleman
RomanceIra avea optsprezece ani, cânta la pian, participa la evenimente de caritate și spera că într-o zi avea să calce pe urmele mamei, mai exact, avea să croiască rochii pentru cele mai frumoase femei din oraș. O cerere în căsătorie de la o persoană neaș...