Capitolul 11

932 70 40
                                    


— Jackson, mă însoțești în interior și la orice încălcare a spațiului personal de către Mathyas Isaacson, te rog să intervi. E în regulă? m-am adresat tipului care își odihnea degetele îmbrăcate în mănuși de piele pe suprafața volanului în timp ce îmi îndesam atentă cămașa subțire în pantalonii de stofă. Deși inițial domnul Isaacson stabilise că întrevederea cu medicul ginecolog avea să se deruleze după programul meu de muncă, se răzgândise și îmi ceruse autoritar ca la șapte dimineața să mă prezint în fața clinicii sau aveam să suport consecințele. Era ultima și prima dată în care aveam să fac ceva pentru Isaacson și se întâmplase ca de data aceasta să fiu și eu curajoasă în privința rezultatelor testului și să nu am timp să merg de una simgură la un consult.

— Bineînțeles! Am ordine clare conform cărora Mathyas Isaacson nu are voie să vă atingă ori să vă aducă prejudicii în mod direct! Jackson mă uimea prin felul serios în care vorbea și se asigura că știa ce are de făcut. Probabil tata îi pasase ordine clare, căci îl vedeam pe șofer purtând o armă la el. Speram să nu se ajungă aici, căci nu aveam nevoie de un circ înainte de evenimentul de licitație.

— Atunci cred că putem coborî, i-am dat de înțeles șoferului că sunt gata să înfrunt libertatea și în câteva clipe am icnit când acesta mi-a deschis portiera, ajutându-mă mai apoi să cobor din mașină. Tata avea obiceiul de a folosi mașini mari, de teren, din care puteam coborî numai dacă săream la propriu. Nu i-am înțeles niciodată pasiunea pentru astfel de mașini, însă o puneam pe seama faptului că îi plăcea să arate cine avea cu adevărat bani în orașul acesta. Lucru cu care nu eram deloc de acord, însă pe care nu puteam să îl aduc în discuție pentru că eram fata lui și nu aveam dreptul de a-i contrazice deciziile.

Jackson s-a sigura că îmi îndreaptă paltonul lung în așa fel încât să nu arate șifonat și după ce acesta a terminat, mi-a cuprins mâna galant în a lui pentru a mă ajuta să urc scările clinicii. Erau făcute dintr-un soi de material alunecos și având în vedere faptul că mai devreme plouase cu găleata, treptele s-au dovedit a fi adevărate arme ucigașe.

De dincolo de ușile glisante din sticlă l-am surprins cu privirea pe mărețul Mathyas Isaacson și pe gărzile lui personale stând de parcă așteptau să se întâlnească cu președintele statelor. În fine, alura serioasă de pe chipul lui îmi arăta în mod direct că era încă scandalizat de felul în care comunicam și răspundeam la atacurile lansate de el. La fel de amuzată am fost și de tensiunea de pe chipul acestuia când observase că șoferul meu mă ținea de mână în timp ce terminam de urcat ultima treaptă.

Cum se simte să îți vezi soția atinsă de un șofer mai mult decât o faci tu, dragă Mathyas? Cred că e tare frustrant!

— Bună dimineața! l-am salutat superioară, luându-l prin surprindere pe dragul meu soț. Credea că o să-l sfidez, alegând să nu mă prezint la consultul organizat de el? Poate era timpul să realizeze că Ira nu era atât de previzibilă. Chiar era nevoie de două gărzi pentru a te apăra de o femeie? l-am ironizat, primind din partea lui un tratament al tăcere. Ce se întâmpla cu el? Se emoționase deja?

— Lasă-ne, te rog, singuri! Mathyas i se adresase deloc relaxat lui Jackson și am putut să simt cum cei doi bărbați care îl înconjurau pe Mathyas au devenit mai atenți cu felul în care avea să decurgă discuția. Mă simțeam de parcă am fi făcut parte din două clanuri mafiote care s-au întâlnit întâmplător într-o clinică și care mai aveau puțin și se luau la bătaie aici.

Spre nesurprinderea mea, atât gărzile lui cât ai Mathyas purtau curele din piele care le traversau abdomenul și care aveau ca rol susținerea a tot felul de arme. În momentul de față mă temeam pentru viața lui Jackson și atât, eu eram prea puțin importantă, căci nu voiam ca oamenii săraci care lucrau pentru mine și care își câștigau banii cinstit să pățească ceva.

Mr. GentlemanUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum