Mr. Gentleman

Capitolul 26

— E în regulă, Mira. Lasă-le acolo, am oftat greoi, amintindu-mi cât de mult uram să mă mut și să redecorez o cameră goală. Mai aveam de așteptat după mobilă, însă asta era altă poveste. Oficial eram în concediu iar serviciile noastre erau suspendate pe această perioadă. Teoretic nu munceam, practic eram cu mintea în zece direcții. Poți să iei o pauză, la bucătărie avem cafea, suc sau apă, servește-te cu ce dorești! am îndemnat-o pe roșcată în timp ce lângă noi își făcuse apariția Jackson și încă unul dintre portari.

Mira se intimidase imediat și după un salut timid adresat frumușelului, plecase spre bucătărie. Căutam un semn și din partea lui Jackson, însă el își păstra alura serioasă pe chip și se concentra asupra muncii. Sau cel puțin asta vedeam eu.

— Bună dimineața, domnișoară! Am realizat un program cu următoarele persoane care vor ajunge aici, vă rugăm să verificați lista și să ne confirmați că nu s-a omis nicio companie ori persoană care urmează să fie prezentă aici în următoarele zile, celălat bărbat îmi întinsese documentul și eu îl așezasem pe birou. Aveam să fac asta diseară pentru că trebuia să verific numărul total al comenzilor plus persoane care aveau să vină de la compania tatei pentru diferite operațiuni restante.

— În regulă, mâine dimineață îți voi înapoia lista cu modificările de rigoare. Ce voiam să mai adaug, sper să reușiți să conturați o procedură de verificate pentru cei care au acordul de a intra pe proprietate. Știu că poate părea nebunește, însă vorbim despre o proprietate privată, am adăugat ușor timorată, simțind că nu era nici cea mai bună alegere și nici cea mai proastă.

Am ales proprietatea mea deoarece nu reușisem să găsim niciun loc în clădirile de birouri din orașul acesta. Era o nebunie, însă aceasta era realitatea.

— Putem face asta, Ira! Jackson preluase cuvântul, mutându-și greutatea de pe un picior pe altul. Și nu-ți face griji în privința securității, au fost luate măsuri în privința asta.

— Mulțumesc. Tot acest teatru va dura câteva luni bune până când ne vom construi propriul sediu, îmi pare rău pentru situația creată, mi-am exprimat părerea de rău, primind din partea celor doi bărbați asigurări cum că treaba va decurge într-un mod exemplar. Jackson, dacă poți rămâne câteva secunde în plus, este vorba despre un drum pe care am nevoie să îl faci, adăugasem ușor distrasă de evenimentul la care aveam să particip și care nu mă lăsa să mă odihnesc ca atare.

— Unde ar trebui să mă duc, Ira? vocea brunetului îmi umpluse timpanele imediat ce celălat bărbat părăsise încăperea care acum era aproape goală. Aveam un birou și cam atât. Spațiul fusese un soi de birou personal, însă trebuise modificat într-un spațiu profesionist și neutru.

— Trebuie să ajung la un eveniment la ora 1, mi-am trecut mâinile peste față. Nu reușisem să dorm foarte bine în seara anterioară, iar acum eram extraordinar de obosită. Am nevoie să mă conduci până acolo, am adăugat, întorcându-mă spre el și privindu-i chipul care exprima o ușoară îngrijorare pentru mine. Știam că arătam ca naiba, dar nu credeam că suficient de rău încât să fiu privită așa.

— Mai bine fugi să dormi imediat, domnișoară! mă certase într-un mod oarecum drăguț. Ai nevoie, adăugase cu un glas blând și înțelegător.

— Nu nu, sunt atât de multe de făcut aici, voi dormi diseară! l-am contrazis, încercând să am o expresie facială mai veselă. Nu mă simțeam chiar atât de obosită totuși.

— Ira, își dăduse ochii peste cap. Nu te poți abține să nu mă contrazici, se așezase arogant în fața mea în așa fel încât să mă forțeze să fiu de acord cu el.

— Nu e vorba despre asta, trebuie să fiu prezentabilă. Este un eveniment caritabil important cu multe persoane valoroase și nu mă pot prezenta oricum, mi-am justificat răspunsul sub privirea lui atentă.