𝐖𝐢𝐧𝐠𝐬 𝐨𝐟 𝐚𝐬𝐡𝐞𝐬 | 𝐌𝐢𝐧 𝐘𝐨𝐨𝐧𝐠𝐢 |

14

În încercarea disperată de a o găsi pe Se-ri, Yoongi își scăpă cheile de la mașină pe jos. Se apleacă și începe să pipăie asfaltul rece pentru a le găsi, în timp ce se ceartă pe el însuși :

_Câte odată am impresia că nu gândești deloc, Min Yoongi! Ce te-a apucat să o cerți așa? Ah, le-am găsit!

Se ridică și dă să urce în mașină, moment în care simte câteva picături de ploaie ce se lovesc de pământ.

_Nici măcar mama natură nu ține cu mine astăzi!

Porni mașina și începu să meargă pe drumul către casă, în timp ce examina fiecare persoană ce îi apărea în cale. Cu cât mergea mai mult, ploaia începea să se intensifice.

_Se-ri, dacă stai în ploaie, sigur vei răci! În plus, nici măcar nu cunoști orașul atât de bine!

Cinci minute mai târziu, Yoongi observă de la depărtare un corp uman care se comporta diferit de celelalte : în timp ce oamenii alergau din calea ploii încercând din răsputeri să găsească un adăpost, acesta mergea normal, de parcă ploaia nici măcar nu ar fi existat.

Apropiindu-se de siluietă din ce în ce mai mult, aceasta se materializă, dezvăluind-o pe Se-ri ce mergea prin ploaie de parcă aceasta ar fi prietenul ei cel mai bun. Se apropie cu mașina lângă ea și deschise fereastra :

_Se-ri, te rog, urcă în mașină!

Însă fata nici măcar nu îl privi, continuându-și drumul.

_Te rog, Se-ri. Dacă rămâi afară, vei răci!

Văzând că aceasta nu are de gând să vorbească cu el, Yoongi opri mașina și coborî din aceasta, apoi o prinse pe Se-ri de mână, obligând-o să îl privească în ochi.

_Îmi pare rău! Îmi pare foarte rău, Se-ri! Nu ar fi trebuit să acționez așa mai devreme. A fost un impuls de moment.

_Dar ai simțit ceea ce ai spus!

_Ba nu!Îmi pare rău! încearcă Yoongi să explice.

Însă Se-ri își eliberă încheietura mâinii din strânsoarea lui și continuă să meargă, lăsându-l pe acesta în urmă. Yoongi urcă din nou în mașină, urmărind-o. Examinând-o mai atent, observă lipsa pantofilor din picioarele fetei.

_De ce îți place să mergi prin ploaie?întreabă Yoongi.

_Pentru că nimeni nu mă poate vedea plângând.

_Vrei să mă întorc cu spatele?Așa poți plânge și în mașină! spuse Yoongi sarcastic.

Însă câteva secunde mai târziu, unul dintre pantofii din mâna lui Se-ri făcură contact cu capul lui Yoongi, făcându-l pe acesta să apese frâna cu putere. Când își reveni din surpriză, se apropie din nou de Se-ri și îi spuse :

_Presupun că am cam meritat-o. Dacă te va face să te simți mai bine, poți să mă lovești și cu celălalt pantof.

Însă nu termină bine propoziția, deoarece și celălalt pantof făcu contact cu fața lui Yoongi, cauzându-i o durere de cap.

_Vrei să ți-i împrumut și pe ai mei?

_Ți-o cauți cu lumânarea, Min Yoongi! spuse Se-ri, scoțând fum pe nări.

_Acasă te las să mă bați și să mă cerți cât de mult vrei tu, Se-ri. Dar acum, te rog, urcă în mașină.

_Nu. Mi-e bine așa! Auch!

_Ești bine?!spuse Yoongi, coborând panicat din mașină apoi apropiindu-se de ea, cuprinzându-i talia, încercând să-și dea seama ce tocmai se întâmplase.