𝐖𝐢𝐧𝐠𝐬 𝐨𝐟 𝐚𝐬𝐡𝐞𝐬 | 𝐌𝐢𝐧 𝐘𝐨𝐨𝐧𝐠𝐢 |

28

Un val de anxietate și furie îl îmbrățișară pe Yoongi în timp ce o urmărea pe Se-ri din depărtare citind biletul ce ajunsese la spital următoarea zi împreună cu un alt buchet de flori.

"Îmi e dor de tine și abia aștept să ne petrecem timpul împreună cât mai curând."

Se-ri citi biletul cu voce tare pentru a-l auzi și Sarah împreună cu secretara ce se aflau lângă ea, apoi spuse în șoaptă :

_De ce faci asta, Yoongi?

_Poftim? întrebă Sarah ridicând din sprâncene.

_Nimic! spuse în continuare Se-ri încercând să schimbe subiectul, apoi împături biletul și îl puse în buzunarul interior al halatului său alb.

_O fi de la vreun pacient, spuse Sarah afișând un zâmbet larg.

Se-ri o privi suspicioasă, apoi întrebă :

_Poftim?

_Florile și biletul, continuă Sarah. Probabil sunt de la vreun pacient pe care l-ai tratat și s-a îndrăgostit de tine.

Se-ri nu o contrazise în legătură cu expeditorul biletului, păstrându-și teoriile și suspiciunile pentru sine, continuându-și apoi treburile prin spital.

_Nu cred că va funcționa, Sarah! spuse asistenta asigurându-se că Se-ri se afla la o distanță considerabilă.

_Nici eu, răspunse fata oftând.

_Priveste partea bună. Yoongi nu s-a dezlipit de acel perete de când au sosit florile aici.

Sarah se întoarse și îl văzu pe Yoongi care încă urmărea toată scena îndeaproape. Când cei doi făcură contact vizual, Yoongi plecă, neîncercând să ascundă posomorârea de pe chipul său.

//next day\\

Se-ri aruncă cel de-al treilea bilețel în propriul vestiar, lăsându-se să cadă în cel mai apropiat scaun cu un oftat prelung. Aceasta considera că biletele erau de la Yoongi, neînțelegând de ce acesta o ignoră după ce îi oferă flori.

_M-am săturat de biletele astea! spuse fata exasperată, neauzind ușa deschizându-se în spatele ei. Yoongi îi asculta monologul, ridicând din sprânceană.

Când închise ușa în spatele lui, Se-ri tresări și se întoarse, făcând contact vizual cu ochii îngrijorați ai lui Yoongi.

_Te simți bine? întreabă acesta, întrebarea lovind-o pe Se-ri precum un glonț.

_D-da...spuse fata cu vocea tremurândă.

Dar Yoongi nu mai spuse nimic ci o privi suspicios pentru câteva secunde, apoi părăsi camera, închizând ușa în urma lui cu un zgomot asurzitor.

_Ce a fost asta? spuse Se-ri cu voce tare.

În celălat capăt al spitalului, Yoongi arunca săgeți de foc în timp ce se îndrepta către secretariat. Când fu suficient de aproape de femeia în vârstă, acesta spuse :

_Doamnă Kim, aveți numărul de telefon al curierului ce aduce flori aici de trei zile?

Femeia făcu ochii cât cepele și murmură un simplu "da" cât timp  începu să caute prin calculator datele de contact ale curierului.

_Nenorocitul! Îi arăt eu ce înseamnă să te joci așa cu sentimentele unei persoane. Măcar de ar îndrăzni să vorbească cu ea față în față, ci nu cu ajutorul unor bilete.

Ingrijorarea doamnei Kim creștea din ce în ce mai mult în timp ce îi simțea furia lui Yoongi, încercând să își dea seama cum va reacționa acesta când florarul îi va oferi numele lui Jungkook.

_Îmi pare rău, Yoongi, spuse femeia. Nu găsesc numărul pe care îl cauți.

_Sunteți sigură? Mai încercați o dată, vă rog! spuse acesta cu ochii lui de motan trist.

Cu mâna tremurândă pe mouse-ul calculatorului, femeia încerca din răsputeri să scape de Yoongi și de ambiția acestuia de a-l găsi pe "admiratorul" misterios.

_Îmi pare rău, Yoongi, cred că l-am șters din greșeală. Îi voi căuta și ți-l voi trimite mai târziu.

Yoongi oftă însă dădu aprobator din cap, părăsind secretariatul. Răsuflând aproape ușurată, doamna Kim scoase telefonul și o sună pe Sarah, informând-o despre planul lui Yoongi.

În următoarea jumătate de oră, numele lui Jungkook dispăru din baza informală a florăriei, Yoongi fiind nevoit să renunțe.

//\\//\\//\\

Trecuse mai bine de o săptămână iar numărul biletelor din vestiarul lui Se-ri începură să crească considerabil.

Văzând că relația celor doi nu dădea semne de îmbunătățire, Sarah și Jungkook începeau încetul cu încetul să își piardă speranța că cei doi se vor mai împăca vreodată.

Deși se ignorau aproape complet unul pe celălalt, Yoongi și Se-ri nu dădeau semne de vindecare. În timpul liber, ambii își îmbrățișau vechiurile obiceiuri nesănătoase : Yoongi își petrecea timpul cu prietena lui cea mai bună, sticla de alcool iar Se-ri reîncepuse să își ia tonele de pastile ce o ajutau să adoarmă sau să se calmeze.

Din cauza medicamentelor, pielea lui Se-ri căpătă o culoare bolnăvicioasă, starea de sănătate a fetei agravându-se din ce în ce mai mult în fiecare zi. Yoongi, care în ciuda faptului că o ignora, o urmărea îndeaproape, trimițându-i mici ajutoare în mod indirect, fără ca aceasta să știe.

Ajungând la capătul puterilor, Jungkook si Sarah decise să-și ducă planul la bun sfârșit, aruncând bomba cea mare, astfel încât, următoarea zi, biletul zilnic se transformă într-o scrisoare.

"Dragă Se-ri,

Îți scriu de ceva timp și cred că ar trebui să ne vedem în sfârșit față în față. Sper ca biletele mele din ultimele zile să îți fi arătat adevăratele mele sentimente și intenții, așa că te rog să accepți invitația la cină de mâine seară. Îți atașez adresa mai jos sperând că vei accepta!"

Când o convinseră pe Se-ri să meargă la cină și îl anunțară pe Yoongi în legătură cu ora și locația, tot ce mai puteau spera Sarah și Jungkook era ca planul lor să funcționeze.

______________________________________