𝐖𝐢𝐧𝐠𝐬 𝐨𝐟 𝐚𝐬𝐡𝐞𝐬 | 𝐌𝐢𝐧 𝐘𝐨𝐨𝐧𝐠𝐢 |

35

Sunetul unui glonț lovind pielea și carnea, trupul lui Yuri ce căzu secerat la pământ, într-o baltă de sânge, Se-ri, zăcând inconștientă la picioarele lui Yoongi și Jungkook, unul mai rănit decât celălalt, și Taehyung ce încă avea pistolul în mână, cu chipul golit de emoții.

Cinci persoane, cinci caractere diferite, cinci personalități diferite, fiecare cu propriile gânduri :

"Trebuie să scap de Yoongi", gândi Taehyung cu sufletul scăldat în gelozie și ură.

"Vreau doar să o îmbrățișez pe Sarah încă o dată", fu gândul lui Jungkook care doar încerca să-și salveze prietenii.

"De ce am fost așa de oarbă?" fu ultimul gând al lui Yuri, care muri înecată în obsesie.

"N-o să-l las să vă facă rău. N-o să muriți din cauza mea!" gândi Se-ri, înainte să fie împușcată, sentimentul de vinovăție fiind mult mai dureros decât glonțul în sine.

_Ce ai făcut?! strigă Yoongi când își văzu fosta iubită moartă, la pământ.

Taehyung, a cărui scop era încă să scape de Yoongi, îndreptă pistolul către el si trase, fără a se mai gândi de două ori. Însă fără alte gloanțe rămase, pistolul se declanșă cu un sunet rușinos pentru Taehyung, ce simți frica pentru prima dată, deoarece o luă la fugă.

_Sună după ajutoare! îi spuse Yoongi lui Jungkook, înainte de a se ridica de jos pentru a-l prinde din urmă pe Taehyung.

Ieși afară, iar prin întunericul dens încercă să-l zărească pe Taehyung, care deja urca în mașină, încercând să scape.

_Unde crezi că pleci? spuse Yoongi alergând către mașina acestuia, însă prea târziu, deoarece Taehyung avea deja un avantaj mult prea mare.

//\\//\\

_Persoană în jur de 20 de ani, rănită cu un pistol, pierde o cantitate considerabilă de sânge! spuse unul dintre asistenți ce căra targa lui Se-ri către sala de operație.

Yoongi și Jungkook erau neclintiți de aceștia, mergând către sala de operație. Se-ri, încă inconștientă, trecu de ușile sălii, lăsând-i pe cei doi în propriile gânduri.

Când chirurgul trecu prin fața lui Yoongi, acesta îl opri, zicând :

_Intru și eu! Și eu sunt chirurg! spuse Yoongi în timp ce Jungkook încerca să-l dezlipească de doctorul din fața lor.

_Nu este recomandat pentru membrii familiei din cauza șocului emotional. Ne vom descurca și singuri! spuse bărbatul continuându-și drumul către pacient.

_Dar nu...nu se poate...nu cred...spuse Yoongi, însă doctorul era deja plecat.

Jungkook care încercă să-l calmeze, îl trase deoparte, spunându-i :

_N-are rost să te agiți așa, ce doamne iartă-mă? spuse Jungkook, nesiguranța citindu-se în tonul vocii.
Doar nu i-au atins organele vitale!

_Nu contează! A pierdut mult prea mult sânge! Dacă moare pe masa de operație?

_N-nu se va întâmpla asta...nu e rănită grav...continuă Jungkook, vizibil nepriceput în susținerea morală.

_Nu mă lasă să merg și eu...continuă Yoongi așezându-se pe podea.

_Doar știi că au dreptate, Yoongi. Și tu ești medic!

_La fel și tu...Asta e! spuse Yoongi apucându-i mâna lui Jungkook pentru  a se ridica de jos. Și tu ești medic, intră tu în locul meu!

_Dar...

_Nu am încredere în ei, Jungkook. Dar dacă îi ajuți tu, s ar putea să avem șanse! Te rog!

Cu un ultim oftat, Jungkook acceptă, nedorind să il dezamăgească pe Yoongi, și intră în sala de operație, împreună cu celelalte cadre medicale.

Yoongi, rămas singur, se așeză din nou pe podea, privindu-și mâinile și hainele mânjite de sângele lui Se-ri și Yuri.

//\\//\\

_L-ați prins??L-ați găsit?? întrebă Yoongi disperat pe polițistul ce veni la spital pentru a-i pune întrebări ca și martor.

_Încă nu, spuse polițistul nepăsător. Încă în operație? întrebă acesta arătând cu mâna către ușa sălii de operație.

_Mda..

_Am nevoie de declarația ei după ce se trezește.

Yoongi nu raspunse, doar dădu aprobator din cap, însă polițistul continuă :

_Ce facem cu femeia de la morgă?

_Poftim?! spuse Yoongi în timp ce informația îi străbătu creierul precum o săgeată în flăcări.

_Anuntati familia să vină să o recunoască, continuă polițistul calm, considerând că subiectul este la fel de normal precum doi copii ce vorbesc despre jucăria preferată.

_Min Yoongi! se auzi o voce strigând din capătul coridorului.

Yoongi se întoarse către zgomot și o văzu pe Sarah, care alerga speriată către el, luându-l în brațe.

_Ce s-a întâmplat? Am venit cât de repede am putut!

Privind-o mai îndeaproape, Yoongi îi observă fața roșie și crăpată de la plâns.

_Jungkook m-a sunat...continuă Sarah cu respirația întretăiată. Unde e Se-ri?

_Încă în operație...

_E rănită grav?

_Nu...însă nu am putut opri hemoragia la timp, și s-ar putea să-

_Nu s-ar putea nimic, îi reteză Sarah vorbele. Sigur va fi bine!

_Dacă spui tu...

_Unde e Jungkook?

_A întrat și el în operație.

_Și...Yuri? întrebă Sarah, ezitând.

_N-a avut nicio șansă...

_Nu e vina ta...a plătit doar pentru tot răul pe care vi l-a făcut vouă. Știa doar în ce se bagă când s-a aliat cu Taehyung.

_Cum îi spun eu asta lui Jin?

(în cazul în care ați uitat, am specificat în primele capitole că Yuri este sora lui Jin)

_Ai face bine să te schimbi și speli mai întâi. Nici tu nu ești într-o poziție mai bună.

_Nu plec de lângă Se-ri!

_De parcă ai avea cum să o ajuți acum, în poziția asta! Rămân eu aici. În plus, nu pleacă nicăieri fără tine.

După multe alte insistențe, Yoongi se lăsă convins de către Sarah și plecă către baia spitalului. Își privi chipul în oglindă, mânjit cu sânge, apoi porni apa, spălându-si mâinile și fața în timp ce lichidul transparent căpăta o culoare roșiatică.

_Cum îi spun eu asts lui Jin? spuse Yoongi cu voce tare, lovind materialul din marmură al chiuvetei.

Nu avu nevoie de prea mult timp de gândire, deoarece ecranul telefonului lui se aprinse, numele lui Jin făcându-și apariția. Profitând de ocazie, Yoongi răspunse imediat, știind că dacă ar mai fi așteptat și ar  fi pierdut curajul.

_Jin...Nu te-am mai văzut de mult! spuse Yoongi primul, încercând să evite subiectul.

_Yoongi...mda, așa e. Dar...

_D-dar?

_E vorba de Yuri, Yoongi. Nu mai dau de ea de câteva zile. Tot vorbea despre răzbunare și despre Taehyung, însă nu am crezut-o în stare. Știi cumva unde-

_Știu!