𝐖𝐢𝐧𝐠𝐬 𝐨𝐟 𝐚𝐬𝐡𝐞𝐬 | 𝐌𝐢𝐧 𝐘𝐨𝐨𝐧𝐠𝐢 |

32

Când Yoongi ieși din operație, ceasul bătea deja orele dimineții. Se apropie de fereastră și privi pe geamul de la etajul trei amestecul de culori de pe cerul albastru.

_Mergi acasă și dormi puțin. Vino din nou la amiază, se auzi din spate vocea lui Jungkook care era la fel de obosit ca Yoongi.

_E-n regulă. Se-ri va veni și ea în două ore și vreau să rămân cu ea. Pot să dorm și mâine.

_Cum vrei. Eu am plecat, spuse Jungkook luându-și la revedere de la Yoongi.

Rămas singur, acesta plecă în birou, continuându-și treaba. Luă un pix în mână apoi începu să citească teancul de hârtii din fața lui.

_Este abia ora 5...oftă posomorât acesta, aruncând pixul undeva pe birou.

Își puse capul pe marginea biroului, ca mai apoi oboseala să pună stăpânire pe corpul lui și să adoarmă.

//\\

Trecură două ore, trecură patru, trecură șase, iar Yoongi încă dormea, nederanjat de nimeni.

_Yoongi? Te simți bine? se auzi vocea unei femei ce intră în biroul lui.

După multe alte insistențe, Yoongi se trezi, chipul familiar al unei femei arătându-se în fața sa.

_Sarah? Ce s-a întâmplat? întrebă acesta frecându-și ochii somnoros.

_De ce dormi aici, Yoongi? De ce nu ești acasă?

_N-am vrut să dorm, am tras doar un pui de somn. Cât e ceasul?

Yoongi privi gânditor ceasul de pe perete, care arăta ora 11.

_Oh, un pui de somn de șase ore. Nu-i rău. Totuși, de ce nu m-a trezit Se-ri de atâta timp?

Yoongi se ridică de la birou și începu să străbată camera, însă răspunsul Sarei încetă să apară.

_Unde-i Se-ri? insistă Yoongi.

_Nu e aici. Abia ce am ajuns, credeam că sunteți amândoi acasă.

_Ciudat, trebuia să fi venit acum patru ore. Nu cred că a mai întârziat vreodată atât de mult.

_Așteaptă, o sun acum! spuse Sarah, însă în momentul în care apelă, un telefon începu să sune în celălalt colț al camerei.

Yoongi urmări zgomotul, apoi scoase din halatul lui Se-ri telefonul ei și cheia mașinii lui.

_I-am spus să ia mașina, de ce n-a făcut-o?

Fața lui Yoongi era încă relaxată, spre deosebire de cea a lui Sarah, care spuse :

_Cred că ar trebui să mergi acasă, Yoongi...

//\\

_Se-ri? Ești aici? strigă Yoongi care intră în apartamentul ei, urmat de Sarah.

_Poate doarme? spuse Sarah cu speranță în glas.

Yoongi traversă sufrageria în câteva secunde, apoi intră în dormitor, unde văzuse patul neatins, așa cum îl lăsase cu o zi în urmă. 

_Nu cred că Se-ri e - vru Yoongi să spună, însă fu întrerupt de Sarah, care țipă din bucătărie.

_Ce s-a întâmplat?? întrebă acesta, care o văzu pe Sarah, stând într-un colț al camerei, cu o mână la gură și cu cealaltă, arătând către un lucru de pe podea.

Când Yoongi se apropie de lucrul care o speriase atât de tare pe Sarah, observă că în mijloc, pe podea, era o pungă sigilată, cu un lichid roșu-maroniu în ea. Deschise punga, lăsând să îi cadă în palmă cerceii și inelul pe care le purta ieri Se-ri, acum îmbibate în sânge.

_Unde ai găsit asta?? întrebă Yoongi, iar Sarah făcu semn cu degetul către masă.

Pe masă, alături de cutia în care veniră bijuteriile lui Se-ri, Yoongi mai găsi o hârtie, pe care era scris un număr de telefon. În timp ce Yoongi încercă să își păstreze calmul, apelând la numărul de telefon de pe bucata de hârtie, Sarah era încă în stare de șoc, câteva lacrimi prelingându-se pe obraji. Când termină de vorbit la telefon, Yoongi spuse :

_Trebuie să plec! Te rog, spune-i lui Jungkook să afle toate locurile în care s-ar putea ascundr Yuri. Iar dacă nu mă întorc până diseară, să nu mă mai așteptați fiindcă -

_Yoongi!

_Și ai grijă să nu afle nimeni altcineva, ai înțeles?

Yoongi aproape părăsi camera, cand vocea lui Sarah îl lovi din nou :

_Vin cu tine!

_În niciun caz. Să nu mă urmăriți! Nici tu, nici Jungkook!

_Dar...oare mai e în viață?

_Așa sper...

Apoi, lăsând-o pe Sarah singură, Yoongi urcă în mașină, conducând cu viteză către ieșirea din oraș.

_Dacă te-ai atins până și de cel mai mic fir de păr de-al ei, vei regreta amarnic!

Flashback

*conversație telefonică*

Yoongi : Ce-ai făcut cu Se-ri?

Taehyung : Chiar te interesează? Vino să vezi cu ochii tăi!

Yoongi : Dacă i-ai făcut din nou ceva, atunci am să -

Taehyung : Nu, nu încă. Depinde cât de repede vei ajunge tu aici.

Yoongi : Unde ești?

Taehyung : Îți voi trimite o adresă, dar dacă nu ajungi aici în maxim trei ore, îi zbor  creierii iubitei tale.

Yoongi : Dacă o rănești, te omor! Ai înțeles?

Taehyung : Viața ta în schimbul vieții ei. Decizia e în mâinile tale! Mie mi se pare un târg corect.

End of flashback

_Știam că ești în stare de orice, Yuri, dar n-am crezut niciodată că ascunzi chiar atât de multă ură în tine!

În timp ce Yoongi continua să conducă pe autostradă, către un alt oraș, telefonul îi sună, numele lui Jungkook apărând pe ecranul principal. După ce răspunse, Jungkook fu primul care vorbi :

_Ce s-a întâmplat? A venit Sarah acasă, însă arată de parcă a văzut o stafie.

_Taehyung. A răpit-o pe Se-ri din nou, merg să o recuperez!

_Când? Cum? Unde?

_Aseară când am intrat în operație. Nu știu cum, însă a dus-o în Daegu, orașul ei natal.

_Întoarce-te. Avem mai multe șanse să o recuperăm vie dacă mergem împreună.

_Nu! Să nu cumva să veniți! O voi găsi singur.

_Ai grijă Yoongi. Și întoarceți-vă acasă împreună!

După ce termină de vorbit cu Jungkook, Yoongi își închise telefonul, continuându-și drumul în timp ce încerca să alcatuiască un plan.