19

393 43 3
                                    

_Trebuie să le predau mâine la prima oră.

_Știu. Mergem la un restaurant.

_E o întrebare sau o afirmație? întreabă Se-ri bulversată.

_O afirmație, bineînțeles. Sau vrei să ne întâlnim la tine? întrebă Yoongi, nefiind capabil să-și ascundă entuziasmul din voce.

_Deci aici doreai să ajungi... Prefer prima variantă.

Liftul se opri cu un zgomot prelung, apoi ușile se deschise, lăsându-i pe cei doi să iasă. În parcarea spitalului, ajunși lângă mașina lui Yoongi, Se-ri întinse mâna pentru a deschide portiera din spate, însă Yoongi o opri, apucându-i cotul :

_Mă urăști atât de mult încât nici măcar nu suporți să stai lângă mine?

_Nu te urăsc, dar vreau să evit să mă aflu în preajma ta.

_Știi că asta nu se va întâmpla. Vei fi nevoită să mă vezi în fiecare zi, având în vedere că lucrăm împreună.

_Nu-ți face griji, voi demisiona imediat ce îmi voi găsi alt loc de muncă.

_Nici să nu îndrăznești să faci asta! spuse Yoongi cu o privire ucigătoare.

Însă Se-ri îi ignoră afirmația și urcă în mașină, fără să mai scoată vreun sunet, timp în care Yoongi făcu la fel, fiind mai preocupat să o privească decât să fie atent la șoseaua din fața lui.

Timpul trecea mai greu ca niciodată, iar Yoongi strânse cu putere de volan, în încercarea de a-și opri râsul înăbușit după ce o privi pe Se-ri. Observându-i reacția, fata întrebă înfuriată :

_Ți se pare amuzant?

_Am impresia că o faci intenționat! spuse Yoongi, zâmbind larg.

_Poftim?

_Ești mai frumoasă decât de obicei. Cred că o faci intenționat, având în vedere că nu mai locuim împreună.

Drept răspuns, fata pufni în râs.

_Ființă crudă și frumoasă!

* * *

Restaurantul ales de Yoongi era unul retras, oferindu-le celor doi destulă intimitate. Se așezară la o masă iar Se-ri începu să răsfoiască dosarele cu un interes deosebit. În timp ce fata îi oferea explicații lui Yoongi despre sarcina pe care trebuia să o îndeplinească, acesta nu era atent, fiind mult prea ocupat să o privească. În încercarea de a o face să tacă, îi închise dosarele și o privi în ochi, încruntându-se.

_Ce tot faci? întreabă Se-ri, uimită de reacția lui Yoongi.

_Ești o asistentă minunată și sunt sigur că niște dosare sunt floare la ureche pentru tine. A fost doar un pretext pentru a putea lua cina.

_Cred că glumești! răbufni fata, ridicându-se de la masă, însă Yoongi îi apucă încheietura, spunând :

_Te rog, nu pleca! Lasă-mă să-ți explic...

_Dacă mai scoți vreo vorbă despre Yuri, îți promit că plec înapoi în Daegu!

_Buzele-mi sunt pecetluite! răspunse Yoongi, imitând un fermoar acoperindu-i buzele.

În timp ce Se-ri arăta ca un vulcan ce era pe cale să erupă, Yoongi se gandea ce ar putea să o întrebe pentru a nu o enerva, însă nu prea reuși, deoarece spuse :

_Unde locuiești?

_Cred că glumești! răspunse Se-ri, lovind mânerul cuțitulul cu atâta putere de masă încât îl făcu pe Yoongi să tresară, iar câțiva angajați le aruncară priviri suspicioase.

_Te rog, întoarce-te acasă! Mi-e dor de tine!

_Abia au trecut 24 de ore.

_Exact. Mult prea mult timp!

_Ți-am spus că am nevoie de spațiu, că vreau să mă gândesc la cele întâmplate, iar tu ce faci, Yoongi? Mă sufoci?

_Încerc doar să îmi repar greșeala.

_Știu...dar nu merge așa.

_Ia-ți cât de mult timp vrei, dacă asta te va face să mă ierți. Ti-am spus, Se-ri, tu ești soarele ce a răsărit în viața meaîntunecată.

_Dacă ți-aș dezvălui întunericul din sufletul meu, vei continua să te uiți la mine de parcă aș fi soarele?

_Bineînțeles! Iar tu știi asta. Lasă-mă să te ajut, să văd ce te frământă. Orice mi-ai spune sau orice voi afla, părerea mea despre tine va rămâne aceeași.

_Nu are niciun rost! spuse Se-ri, evitând privirea lui Yoongi.

_Dacă vei dori vreodată să-mi spui, să știi că voi încerca să te ajut.

Drept răspuns, fata dădu aprobator din cap, apoi murmură un simplu "mulțumesc".

* * *

_Lasă-mă să te duc acasă! se roagă Yoongi de Se-ri în timp ce aceasta aștepta un taxi în fața spitalului.

_Nu!

_E periculos noaptea!

_Nu voi păți nimic.

_Atunci aștept până vine taxi-ul.

_Nu-i nevoie.

Însă Yoongi nu se clinti, ci așteptă până fata urcă în taxi și plecă acasă. Rămas singur, își începu drumul spre casă. Frustrarea și tristețea ce domneau în el îi făcură articulațiile degetelor să se albească, deoarece strângea cu putere de volan. În fața lui, pădurea se materializă, iar luminile orașului se mai zăreau din depărtare precum picăturile de ploaie. De pe bancheta din spate, Yoongi își auzi telefonul sunând. Când răspunse, persoana ce-l contactă spuse :

_Yoongi, Sarah mi-a spus unde locuiește acum Se-ri!

𝐖𝐢𝐧𝐠𝐬 𝐨𝐟 𝐚𝐬𝐡𝐞𝐬 | 𝐌𝐢𝐧 𝐘𝐨𝐨𝐧𝐠𝐢 |Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum