𝐖𝐢𝐧𝐠𝐬 𝐨𝐟 𝐚𝐬𝐡𝐞𝐬 | 𝐌𝐢𝐧 𝐘𝐨𝐨𝐧𝐠𝐢 |

23

[ Autorul pov ]

Timpul trecea cu repeziciune pentru toată lumea, în afară de Se-ri, care, era afundată în treburile date de Yoongi.

_O să te fac să plătești pentru asta! murmură aceasta ca pentru sine în timp ce completa un formular despre un transport de medicamente de săptămâna viitoare.

Își verifică telefonul ce îi arătase că e ora 13:43. Exasperată, începuse să își maseze capul agresiv care o durea din cauza concentrării. Când și ultima hârtie fusese completată, Se-ri luă teancul de dosare și începu să îl caute pe Yoongi. Primul pe care îl zări însă fu Jungkook care vorbea cu un pacient. Când ajunse suficient de aproape de el, îl întrebă :

_Știi unde e Yoongi?

_Nu l-am mai văzut de o oră. Probabil e la etaj.

Îi mulțumesc, apoi urc la etaj pentru a-l căuta, însă o găsesc pe Sarah, care mă întreabă :

_Îl cauți pe Yoongi?

_Da.

_A plecat acum o oră.

_Poftim?!

_Idiotul! își arată Sarah disprețul. Cred că o face intenționat.

O bate prietenește pe Se-ri pe umăr, apoi îi spune :

_Dacă continuă să se comporte așa cu tine, doar spune-mi. Am eu ac de cojocul lui.

_Mulțumesc! răspunde Se-ri zâmbindu-i prietenește, apoi se îndreptă către lift și își scoase telefonul pentru a-l suna pe Yoongi.
După al treilea apel, acesta răspunde. Prima care vorbi fu Se-ri :

_Unde ai plecat? Trebuia să-ți dau dosarele.

_Am uitat complet de ele! răspunde Yoongi nepăsător.

_Unde naibii ești? întreabă Se-ri cu o furie incontrolabilă.

_Acasă. Vino să mi le aduci.

_Dar-

_Ne vedem mai târziu.

Yoongi îi închise telefonul, singura opțiune a lui Se-ri acum fiind să meargă acasă la el.

* * *

Când ieșise din agitația orașului, pădurea care devenise atât de familiară pentru Se-ri își dezvălui culorile mirifice.

_De ce-mi faci asta, Yoongi? Cât timp a trecut, 48 de ore? Două zile în care m-ai enervat cum nu ai făcut-o în câteva luni.

Simți furnicături prin tot corpul când strânse cu putere volanul cu degetele și apăsă pedala de accelerație.

_Cum ar fi să mor așa? Aș scăpa de toate problemele pe care le am acum.

Apăsă pedala mai cu putere, mașina ei gonind prin pădure cu viteză. Când fu pe cale să accelereze la maxim, amintiri dureroase i se întipăriră în inimă precum o gloată de săgeți menite să sângereze durere. Yoongi îi povestise cândva de Hinami, care murise într-un accident de mașină după ce el i-a spus să plece, iar după ani de zile, acesta încă se simte vinovat.

_Vinovăția este unul dintre cele mai cumplite sentimente, iar eu știu asta mai bine decât oricine..

Mașina începu să încetinească, în timp ce Se-ri își continuă monologul :

_Nu poți face nimic pentru un mort, iar cineva ar putea trăi toată viața gândindu-se că te-ar fi putut salva...

Cu mașina ce mergea acum la o viteză destul de sigură, Se-ri oftă, gânduri noi strecurându-se în creierul ei, apoi spuse :