Atâția ani s-a prăpădit între Poeme
El a crezut că ele-o-să-l salveze de la moarte.
L-au supt de tinereți, i-au spus "Tu nu te teme
Tu scrie, te târăște, dă din coate"
El a pierdut o zi de fericire, încă una
A contemplat trecutul încălcând tratatul
Cu Timpul, mare șmecher ce bombănea întruna:
"De nu trăiești cu "azi", eu "mâine" -mpart cu altul."
De-ar fi știut prostuțul că rănile-or să doară
Că o să cadă cerul cu lacrimi de cristal
De-ar fi știut că e ghidat de-o sfoară,
Să fi-i imun nu-i simplu, ba chiar e ilegal.
El a legat cuvinte, fărmat-a antiteze
Și polii cei identici i-a lipit cu clei
În inimile altora făcut-a să vibreze
În ochi să licărească, s-aprindă a lui idei
Copil- știa, fusese, dar când, era mister
A-mbătrânit săracul de-a dorului destin
Dorise veșnicia și fu marcat cu-n fier
Visând băuse întreg paharul cu venin
El, robul sărăciei, înfrânt de nedreptăți
Uitat de lume, iubit doar de blesteme
Degeaba se-acundea între cetăți
Când zidurile erau făcute din poeme.
Poet vândut la licitație de cărți
"-Cât iei pe el? Așa de scump? Mai lasă"
"-Nu pot, dar i-al, îți dau chiar 2 cărți"
Pe rafturi stă acum în orice casă.
CITEȘTI
Pierdută printre Cuvinte
PoezieCuvintele au fost trecute prin noroi, prin iubire, prin vrajbă, prin durere, prin frumusețe și haos. Cuvintele nu-mi aparțin, ele sunt parte din tezaurul global. Cuvintele nu, dar împregnarea din ele, da. Spun prostii. M-am pierdut. Mă caut, mă găse...
