Și-am zis să rumpă Domnul din mine lacrima, s-o sece, s-o omoare, s-o strivească.
Eu sunt prea crudă, necoaptă, umilă și tăcută, în mine așteaptă omu-ncet să crească .
Fug printre umbre să mă regăsesc, sar peste dubii, răscoale sufletești,
Mă-mpiedic de dojane, păreri de rău și cad, și doare când în orgoliu prea tare te lovești.
Citesc în ochii lumii prefăcute, atât de multă ură, mândrie și dispreț,
Spunând încet, în taină, nemijlocit și aprig, răpusă de durere, că toate au un preț.
Cutreier azi, mințită, valoarea adevărului și-l prind oftând, îl simt pe dibuite :
Ce-a fost , ce-a fi , ce va rămâne e greu de lămurit în 3 cuvinte.
CITEȘTI
Pierdută printre Cuvinte
PoetryCuvintele au fost trecute prin noroi, prin iubire, prin vrajbă, prin durere, prin frumusețe și haos. Cuvintele nu-mi aparțin, ele sunt parte din tezaurul global. Cuvintele nu, dar împregnarea din ele, da. Spun prostii. M-am pierdut. Mă caut, mă găse...
