Dark Eyes ( 1 & 2 )

3.Invizibilă?Poate că nu.

(la media este un gif cu Jullya)

Cand a inceput in sfarsit liceul,trezita de dimineata si cam buimaca am incercat sa ma tin pe picioare,sa ma imbrac,sa ma machiez si sa prind autobuzul care ca de fiecare data imi dadea programul peste cap.In graba mea am reusit sa ii raspund la telefon colegei mele Jullya.

-Hei Miriam ce faci?ma intreba ea vesela ca deobicei.

-Incerc sa prind autobuzul si ma simt ca la maraton,tu?i-am raspuns gafaind de la extraordinarul efort depus in cei 5 metri de alergare parcursi.

-Foarte naspa,uite eu am ajuns la liceu,si nu e nimeni.In cat timp ajungi?

-Nu stiu,vreo 10 minute.Poate 15.Depinde de motivatia mea de a ma grabi.

-Oh pai cred ca o sa ma mai plimb prin zona pana vii,daca nu e nimeni in curtea liceului.

-Nu nu!Stai acolo pe banca si urmareste tot ce misca.Iar daca apare cineva interesant,ma suni sau imi dai mesaj,da?

-Off bine ma disperi uneori cu disperarea ta!

I-am inchis si m-am asezat confortabil pe un scaun(ma rog,cat de confortabil poate fi intr-un autobuz usor de comparat cu o cutie de sardine) si mi-am pus castile in urechi,ascultand aceleasi melodii iar si iar fara sa ma plictisesc.Da,bineinteles ca i-am povestit si Jullyei despre misteriosul baiat de la bal...aa adica Mark.Ca deobicei si-a dat ochii peste cap spunand "Offf Miriam,altul ma?".S-a obisnuit deja in cele 7 luni de cand ne stim ca eu sa schimb baietii ca pe accesorii.Si bineinteles ca tot ea trebuie sa imi suporte toanele si plangerile cand ceva nu imi iese bine,cand imi "da cu virgula" sau cand iese cu o despartire tragica.Ea si colega ei de banca,Nicole,incearca sa ma consoleze de fiecare data tinandu-si pledoaria "Baietii sunt prosti,baietii sunt idioti,da-I incolo." Fie ca reusesc sau nu sa ma inveseleasca,tot nu renunta.De aceea le iubesc(dar ele nu vor stii asta niciodata).

Pana am ajuns eu,curtea liceului deja se umpluse.M-am plimbat prin jur salutandu-I pe toti si urmarind cu privirea fiecare baiat care intra in curtea liceului.Il stiam destul de bine din pozele de pe Facebook,poze chiar geniale as putea adauga.Defapt sunt niste selfie-uri obisnuite dar sunt geniale fiindca sunt cu el.V-ati prins voi.Deja cativa baieti din clasa lui s-au adunat in jur,dar el nu era nicaieri.Ori isi face intrarea,ori a intrat deja si sunt eu cam chioara.

Ads by The weDownload ManagerAd Options

M-am agitat inca putin,facandu-le capul patrat celorlalti.Ori asta e in imaginatia mea,ori chiar s-a intamplat,dar parca s-a dat poporul la o parte si s-a luminat locul cand el,inconjurat de inca doi baieti carora nu le-am dat importanta,a intrat pe portile liceului de parca ar fii intrat pe podiumul unei prezentari de moda.Mergea destul de gratios pentru un baiat,le zambea tuturor cu cel mai alb si stralucitor zambet din toata istoria zambetelor albe si stralucitoare.Mai dadea mana cu cativa baieti,mai facea cu ochiul "fanelor"(zau,fetele aproape lesinau cand trecea el).Jur,parea ca toti il venereaza.Ajungand in dreptul meu,mi-am compus pe loc un discurs in minte si cel mai frumos zambet al meu,si,pregatita parca de atac il vad ca... trece pe langa mine.Dumnezeule mi-ai dat cu cerul in cap?Dupa ce s-a intamplat la bal,felul in care ma privea si imi zambea in oglinda,s-a limitat doar la A TRECE PE LANGA MINE?Am oftat zgomotos si cu disperare si am luat-o de brat pe Jullya care nu isi mai putea stapani rasul,tarand-o pana in clasa,lasandu-I pe ceilalti nedumeriti.

-Trebuia sa fii vazut faza,spunea ea printre hohote de ras,ti-a picat fata instantaneu.Doamne,o sa mor,mai adauga ea izbucnind intr-un alt ras incontrolabil.

Inca putin si luam foc de nervi.Mi-am trantit pe banca imensa geanta.M-am asezat,lipindu-mi frunte de banca si privind in jos catre podea.Nicole s-a apropiat ingrijorata de mine,asezandu-se pe scaunul de langa mine.

-Miriam ce s-a mai intamplat?ma intreba ea grijulie ca deobicei.

-Mark s-a intamplat.Nicole,nu sunt invizibila nu-I asa?

-Evident ca nu,a ras ea.Ce s-a intamplat,mai exact?

I-am povestit despre faza de mai devreme,si ca deobicei,am uimit-o.Si ea,ca si mine,isi face foarte repede o parere exagerat de buna despre un baiat,dar la final ajunge sa isi teapa.

-Nu stiu ce sa zic,Miriam,acum nu poti sa te enervezi pe baiat pentru simplul motiv sa nu te-a salutat,adica la urma urmei v-ati vazut o singura data.In semi-intuneric.Poate nici macar nu te recunoaste in momentul de fata,zic si eu.Sunt sigura ca daca ar fii stiut ca esti tu,te-ar fii salutat.

-Mda poate ca ai dreptate,zic eu oarecum consolata de ideea asta.

Pe tot parcursul zilei am iesit in curtea liceului,dar el tot nu aparea.Am inceput sa cred ca poate este genul acela de ciudat care nu se ridica din banca toata ziua,nu comunica,si clar ca nu fumeaza.Un lucru foarte interesant la liceul nostru este ca toata lumea buna si /sau prietenoasa se aduna in acelasi loc,un loc mai retras,umbrit de un mare copac,si asculta muzica,fumeaza,discuta despre orice si savureaza pauza de 10 minute.In pauza dinainte ultimei ore am coborat la parter si mi-am luat un cappucino de la automatul de cafea.M-am dus afara si m-am asezat pe cea mai apropiata banca cu vedere spre intreaga curte.Intunericul se lasase deja,era inca pustiu,si se auzeau si greierii.O stare de racoare m-a cuprins brusc.Am luat o gura de cafea ascultand melodioasa sonerie a clopotelului.Mda,s-a cam dus cu linistea mea.In mai putin de un minut curtea a fost invadata de elevii destul de norocosi sa iasa cu o ora mai devreme decat mine.M-am ridicat in picioare strabatand curtea spre Jullya si Nicole care iesisera si ele sa ia o gura de aer.Si cum mergeam eu lent,mai sorbind din cafea din cand in cand,simt o man ape umarul meu drept.Ma intorc si dau nas in nas cu...Mark.Ma saluta scurt cu mana,avand un zambet mare si prostesc pe fata.

-Hei Miriam,sunt Mark.Mai stii,ne-am vazut la bal in sala oglinzilor.Ne priveam unul pe celalat ca doi fraieri,fara ca nici unul dintre noi sa spuna ceva.

-Da,imi amintesc vag ce s-a intamplat.Ah da gata!Mark!Dar de unde stii cum ma cheama?

-Pai,mi-au spus colegii mei despre tine.Au zis ca esti de treaba si am vrut sa ma conving singur,spuse el oarecum stanjenit dar totusi la fel de zambitor si sarmant.Stii ce?Mai bine am vorbi mai multe diseara pe facebook,fiindca acum ma cam grabesc acasa iar tu trebuie sa ajungi la ora.Pe mai tarziu!

Ads by The weDownload ManagerAd Options

Imi arunca un alt zambet frumos si prietenos si se indeparta alaturi de colegii lui care ne-au privit in tot acest timp.Incercam sa realizez ceea ce tocmai s-a intamplat.Mark,baiatul misterios de la bal,a venit la mine si mi-a turuit atatea iar eu nu am fost in stare decat sa-l intreb de unde stie cum ma cheama?Off,Jullya are dreptate uneori,sunt mai proasta ca noaptea.Inca socata,incantata,derutata de faza de mai devreme,ma intorc din nou catre cele doua colege ale mele care au urmarit si ele intreaga scena si in momentul de fata ma privesc extaziate,uimite si curioase.Bineinteles ca diseara, va trebui sa facem o uriasa conferinta telefonica si o sa le povestesc ce am vorbit cu el.Nu le povestesc nimic acum,fiindca inca sunt socata,si nu vreau sa omit nici un amanunt.Plus ca am intarziat la ora.