Dark Eyes ( 1 & 2 )

30.Ziua fetelor.

                                        Dupa ziua in care am iesit cu Chris,ne-am purtat unul cu celalat de parca nu s-a intamplat nimic.Si chiar nu se intamplase.Nu?

                                         Astazi se anunta o zi frumoasa,si cum nu am mai petrecut de mult timp o zi intreaga doar cu Ally,am stabilit sa le dam time-out baietilor si sa mergem undeva la o cafenea draguta doar noi doua.Aceeasi cafenea in care am fost si acum cateva luni,cand eram cu Mark,iar el m-a sunat sa ma intrebe cu ce sa se imbrace.Doar ca de data aceasta,am schimbat cafeaua calda cu niste cocktail-uri racoritoare si energizante.

                                          -Si ia zi,care ma e viata ta?ma intreaba prietena mea aprinzandu-si o tigara.

                                          -Ally,nu am mai vorbit de ...ieri seara.Ce crezi ca ar putea fii schimbat la viata mea,si tu nu stii deja?

                                          -Stii foarte bine despre ce vorbesc.Observ ca eviti sa deschizi subiectul care ma intereseaza.

                                         -Si ala fiind...?

                                         -Andrew,spune si zambeste pervers.

                                        -Nu am nimic de zis legat despre asta,fiindca nu e nimic important aici,raspund eu stanjenita sorbind din cocktail.

                                        -Aha,serios?Pai bine,daca tu nu imi spui nimic,nici eu nu iti voi spune nimic.

                                           Mi-am netezit usor rochia albastra pe care o purtam.Nu stiu de ce,dar am facut brusc o pasiune pentru rochii,eu care sunt fana blugilor si a tenesilor.Si,pana la urma,de ce o intereseaza pe Ally brusc situatia mea cu Andrew?Ea nu a fost niciodata de acord cu relatia noastra.Mda,stiu,ce mai prietena am si eu.Ea spune ca nu vrea sa ma mai vada ranita de el,dar toti stim ca adevaratul motiv este ca ii e frica de faptul ca noi vom uita de ea.Ideea e ca,odata cu relatia noastra din iarna,eu si Andrew am petrecut foarte mult timp impreuna,ceea ce e logic,dar asta a facut ca Ally sa pice pe planul doi in vietile noastre,fapt ce nu i-a prea convenit,asa ca a inceput sa bage cateva strambe "nevinovate".Eu am stiut mereu ca Ally a avut in vara dinaintea inceperii liceului cateva sentimente pentru Andrew iar el i-a dat cu jet total,insa acum,fiind cu Dave,nu vad de ce ar mai deranja-o.

                                  -Ok,Ally,am inceput sa tin la el din nou.

                                 -Of prostuto.Nu "ai inceput din nou".Nici nu ai incetat vreodata sa o faci,spune ea compatimindu-ma.

                                       Chiar avea dreptate.Niciodata nu am renuntat sa tin la el.Am incercat sa il urasc si eu asa cum se presupunea ca ma uraste si el pe mine,insa nu am reusit.Toti prietenii lui ma intrebau daca il mai plac,dar eu le raspundeam nonstalant "Dar ce,l-am placut vreodata?",stiind ca urma sa afle,sa fie ranit si sa ma urasca mai mult.Nu voiam sa imi arat aceasta slabiciune pentru el.Ma prefaceam ca nu exista.Insa el era peste tot.Numele lui era pronuntat in fiecare discutie.Il vedeam intamplator peste tot.Si ca sa fie treaba facuta,gaseam prin casa chestii primite de la el sau chiar ale lui.Tin minte si acum ca i-am scris o scrisoare cu "100 de motive pentru care te iubesc",si nu a primit-o nici pana azi...si nici nu o va primi vreodata.

                               -Bine Ally,adevarul este ca nu stiu ce simt.Chiar nu stiu.Este un amalgam de chestii care mi se invart in cap.Eu l-am adorat pe Andrew,apoi m-a inselat si l-am dispretuit.Apoi mi s-a facut dor de Alexander si apoi a aparut in peisaj Mark,care si el m-a dat de asemenea total peste cap,apoi l-am cunoscut pe idiotul de Chris care imi e acum cel mai bun prieten dar se poarta cam ciudat de la o vreme.Si acum,Andrew din nou.A aparut cand nici nu ma asteptam.Si partea rea e ca nici macar nu stiu ce gandeste.Poate vrea doar sa isi bata joc de mine din nou...