Dark Eyes ( 1 & 2 )

27.Biliard.

Tot ce imi amintesc de seara trecuta este momentul cand stateam la 11 noaptea in Parcul Central,privind la stele intinsi pe iarba.Tot drumul din Sound,eu si Andrew am mers de mana,la fel cum faceam odata.Nu stiam ce se intampla,aveam impresia ca visez.Nu constientizam ca momentul pe care l-am asteptat de atata timp a venit.Eu si Andrew,din nou impreuna.A fost una dintre cele mai frumoase seri din viata mea.Dar nici Ally si Flecher nu au fost mai prejos.Intotdeauna am stiut ca se vor intoarce unul la altul intr-o buna zi.Dar din toata povestea asta,Dave si Annabella raman pe dinafara.Si cand stau si ma gandesc ca ei la un moment dat au fost impreuna.Ironic,nu?

Am hotarat sa reunim trupa din acea seara la un meci corect de biliard.Eu nu sunt o profesionista la biliard,dar totusi am putin habar de ce trebuie sa fac.Am plecat impreuna cu Ally si Dave sa ne intalnim cu Andrew si Flecher.Cei doi erau deja acolo,invartindu-se pe langa masa de biliard cu sucurile in mana.Surprinzator,Annabella nu era pe nicaieri.

-Hei,unde e ratusca cea urata?soptesc eu catre Ally.

-Pai hai sa aflam.Andrew,cum de nu a venit si Annabella?

-Apf,a plecat in tabara la mare.A avut trenul azi dimineata la 9.Pentru o saptamana nu o voi avea pe cap,Doamne,ce bine!

Abia dupa ce ne-a vazut noua reactiile uimite si-a dat seama de cele spuse.Si-a dat o palma peste frunte,oftand exasperat.

-Of,bine.Adevarul e ca nu o mai suport.Este prea siropoasa.Iti imaginezi cum este sa fiu in autobuz cu ea si sa ma strige din capatul celalalt "Bebe"?Sau "Sufletel"?Cred ca mi se face rau.Si are niste fantezii foarte neobisnuite,chiar si pentru mine.La inceput era frumos,dar a devenit agasant si am inceput sa ma plictisesc.Cum pot avea ceva serios cu ea cand ea e in felul asta?Stii ca nu suport genul asta de fete.Ally,ajuta-ma te rog sa ma despart de ea!

In privirea lui chiar se citea aceasta dorinta de a scapta de Annabella.

-Nu stiu daca ii pot face asta,spune Ally contempland o bila de pe masa de biliard.Dar dat fiind faptul ca esti atat de disperat iar eu oarecum sunt de acord cu tine,fie,o sa te ajut.

Imi arunca mie o privire pe sub mustati,si adauga mieros:

-Si pe langa asta,sunt sigura ca ei optiuni mai bune.Si sunt mai aproape decat crezi.

E prea prost sa prinda aluzia,da' ma rog.

-Pai jucam sau ce facem?interveni Dave asezand bilele pe masa.Eu nu stiu sa joc,dar tot ma bag.Haideti sa facem echipele.Eu cred ca...

-Eu cred ca tu trebuie sa taci,i-o taie scurt Flecher.Facem doua echipe,eu si Andrew,si Ally cu Miriam.Tu te uiti si inveti,prima tura,iar apoi facem cu randul.Odata tu,odata eu.

Dave pufni nervos si se aseza pe canapea,tastand preocupat pe telefon.Mi-e mila de el,este o persoana foarte buna iar Flecher se pare ca are pica pe el fiindca e impreuna cu Ally.Dar totusi,nu trebuie sa se poarte atat de urat cu Dave.

Echipa mea si a lui Ally castiga.Baietii erau din ce in ce mai ofticati,si simteam privirea lui Andrew urmarindu-ma incontinuu.Cand a fost nevoie ca Dave sa intre in locul lui,s-a asezat pe canapea sorbind din suc si cercetandu-si telefonul.Pentru cateva secunde s-a incruntat,dar apoi figura i s-a luminat instant.S-a ridicat in picioare si a inceput sa topaie de colo-colo,starnind priviri dubioase din partea noastra:

-Ce s-a intamplat?il intreb eu incercand sa par doar vag curioasa.

-Ally uite!Anna mi-a dat mesaj.Si ea vrea sa ne despartim.

-Nu te creeeeed,da-mi sa vad.

Prietena mea i-a smuls telefonul din mana,citind conversatia celor doi.Dupa alt schimb de replici cum numai Ally stie sa aiba cu Andrew,cateva contraziceri si niste injuraturi pe ici pe colo,a urmat un moment de liniste in care amandoi se uitau incruntati in ecranul telefonului,apoi au tipat amandoi veseli batand palma si topaind.

-Aia e frateeeee,urla Andrew in culmea fericirii.

-Ne spune si noua cineva ce se intampla?interveni Dave.

-Andrew si Anna s-au despartit,il lamuri Ally aprinzandu-si o tigara.Stii cat de grea de cap e fata asta?Mi-a luat ceva timp sa o fac sa se prinda,ca Andrew e inapt si nu se descurca,o ia pe ocolite.

-Doamne sunt liber.Sper sa nu mai dau in viata mea de asa idioate.

Auzind asta,m-a pus pe ganduri total toata faza.Oare la fel a reactionat si cand ne-am despartit noi doi?Oare din momentul asta se asteapta ca eu sa ii cad in brate?

-Cred ca ar trebui sa iau o pauza de la fete,adauga el.Relatia asta m-a obosit rau.Ori gasesc ceva calumea ori ma las de meserie.

Mda,vechiul Andrew.Una zice,alta face.Peste cateva zile vom auzi cum a gasit "fata perfecta" in nu stiu ce liceu de fite din oras,isi va schimba statusurile in chestii siropoase de pe Tumblr,isi va pune poza de profil cu ea,si intr-un final se va ajunge in exact acelasi punct.Nu va stii ce sa faca sa scape mai repede de ea.Credeti ca nu am stiut ce am la usa?Mai ales,dat fiind faptul ca eu sunt genul de persoana care analizeaza indelung oamenii.Si sincer ma surprinde si pe mine faptul ca am placut un asa om.Acum cateva luni as fi spus foarte hotarata ca eu si el suntem persoane identice,cu acelasi tip de caracter.Dar acum,daca stau sa ma gandesc,suntem mult mai diferiti decat credeam,sau poate...s-a schimbat el.Da,sigur e asta,chiar s-a schimbat foarte mult dupa ce ne-am despartit si toata lumea a observat asta.Din acel moment el a devenit foarte rece si indiferent in privinta sentimentelor,isi batea joc de fete stand cu ele din cu totul si cu totul alte "motive",lipsea de la liceu,incepuse sa consume chestii dubioase,si toata lumea parea ca nu isi face nici o grija pentru el,inafara de mine.Doar ca eu nu aratam asta.Chiar eram ingrijorata si ma simteam usor vinovata.Daca eu chiar am fost persoana care l-a determinat sa se schimbe in asa hal?I-am demonstrat oare involuntar ca nu se merita sa pui suflet si sa fii bun,fiindca esti luat de prost?Pana si acum,in prezent,dupa aproape 2 ani de la cele intamplate in acea iarna,imi pun aceste intrebari.Si nu cred ca imi va raspunde cineva vreodata la ele.

Si cum spuneam inainte.Prietenii mei erau foarte fericiti de reusita lor.De parca a te desparti de cineva este ceva extrem de uluitor si demn de laudat.Nici macar un motiv de bucurie nu e.Sa te gandesti ca o alta relatie a mers prost...nu stiu,eu cel putin nu gandesc asa.Eu sufar si daca sunt eu cea care se desparte de baiatul respectiv,cu toate ca a fost alegerea mea.

Dupa ce ne-am dat seama ca ocupam masa de biliard degeaba,ca oricum nu isi mai da nimeni interesul sa se joace,am hotarat sa ne pierdem timpul si pe afara si sa ne bucuram de aceasta vara minunata care abia incepuse.Era jumatatea primei saptamani din vacanta,si aveam o gramada de timp de distractie.

-Si ce vreti sa facem maine?intreba Flecher desfacand punga de seminte.

-Prima varianta,lenevim pe o banca in parc,propuse Ally.

-A doua varianta,incep eu,ne strangem la unul dintre noi acasa si facem ceva de mancare.

-Vorbeste foamea din tine.

-Doar ma cunosti,zic eu ridicand din umeri.

-Ce ziceti de un film sau ceva?

-Andrew hai ca ai si tu o idee buna pe ziua de azi.Ok,sa fie film,ce film?

Ne uitam cu totii unii la altii complet nedumeriti.Am ajuns la o singura idee intr-un final: vom vedea acolo.Deci,cam asta era planul pe a doua zi.Va fii interesant.