Capitolul 26

2.5K 79 6
                                    


Din perspectiva lui Harry
Au trecut două nenorocite de zile de când am plecat și în sfârșit am ajuns. Nu știu ce face Kath. Nici nu am sunat-o pentru că vocea ei tristă mă înmoaie și nu vreau asta. Alicia a spus că e bine, dar știu că r supărată.

- Harry, ești cu noi? îmi pune Ed mâna pe umăr.

- Da. Mă gândeam doar.

- Kath e bine.

- Știu, dar îmi e dor de ea... Foarte mult. Și nu am mai auzit-o de ceva timp.

- Mai avem o oră și ajungem, vrei să o suni? îmi întinde telefonul și i-l iau. Știu că nu e bine ce fac, dar am nevoie de vocea ei.

- Harry? o aud, în sfârșit o aud.

- Iubito...

- Harry, ești bine? Unde ești? Când vii? puteam să jur că asta va întreba.

- Iubito, vin în câteva zile. Sunt în Vegas. îi dau informația de care mă temeam.

- Ce? Vegas? țipă în telefon. De ce nu mi-ai spus până acum? Ce face Gem?

- E ok.

- Spune-i că sunt alături de ea. Dacă mă luai cu tine eram lângă ea și lângă Anne acum!

- Iubito, mai bine că nu ai venit. Știu și ele că le ești alături.

- Pot vorbi cu Gemma două secunde?

- Iubito, te iubesc mult, da? Și sper că stai cu Alicia în cort, nu cu băieți! încerc să schimb subiectul.

- Stau cu Liam, Harry. glumește. Sper.

- Da, și eu am luat-o pe Ellen cu mine.

- Proastă glumă!

- Te iubesc mult. Ai grijă de tine. încerc să închid când îmi face Ed semn că trebuie să plecăm.

- Și eu te iubesc mult.

- Te sun mai tâzriu. îi spun și închid. Mă simt mai bine acum că am vorbit cu ea.

- Kath? mă întreabă mama.

- Da...

- Îmi e dor de ea... După ce scăpăm de nenorocitul ăsta să o aduci pe la noi, bine?

- Voiam să venim de Paște cu Ed și gagică-sa.

- Minunat. Abia aștept. Acum hai să îi zburăm creierii idiotului de tac-tu! își încarcă pistolul mai greu decât ea.

Îmi place de mama, e o persoană bună. E o mamă modernă la vârsat ei, după trei sarcini și cel mai mare copil de 19 ani. Dacă nu era atât de rău Des, tatăl meu natural, eu aș fi avut o soră mai mică de 18 ani, Darcy. Știu că a suferit mult... La început nu am conștientizat pentru că aveam dracu 5 ani când s-a întâmplat, dar acum știu cât de dureros e. Aveam o soră mai mică.... pe care a omorât-o fără milă. Era fiica lui! Sângele lui! Numai ca să o facă pe mama să sufere și-a omorât propriul copil. Abia ce a ieșit din închisoare și se pare că îi cam place acolo. Mama este doctorița, dar lucrează sub acoperire în FBI, împreună cu mine, Robin, Ed și Louis. De fapt, acolo s-au cunoscut și mama cu Robin. El ne-a băgat pe toți și acum suntem de încredere departamentului. Nu lucrăm efectiv acolo, pentru că nu am terminat liceul încă, dar au avut nevoie de noi și i-am ajutat.

- Rob, ajutoarele au venit. M-a sunat James. îl anunță Ed.

- Dacă avem ocazia să îl omorâm, o folosim? întreabă Louis.

Changes I (Finalizată)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum