Changes I (Finalizată)

Capitolul 37

Au trecut cinci zile de când eu și Harry nu vorbim. El nu acceptă asta. Și nici eu, dar îmi amitesc de pozele alea nenorocite. Fata aia, ok, nu fata pentru că nu oricine vine la birou și sare pe tine sau chestii, este Tiffany, habar n-am de ce a făcut asta. Harry mi-a explicat că el nici măcar nu o cunoaște și că a oprit-o de câteva ori. Adică fazele cu Ellen, atunci când m-a lovit, fetele din avion și acum una îi face un bj ca la carte și se așteaptă ca eu să îl primesc cu brațele deschise, ca întotdeauna când el greștește.

Îl iubesc mult și mă simt atât de ciudat când dau de el pe hol sau când citesc mesajele pe care mi le dă în aproape fiecare oră spunându-mi că el mă va iubi mereu și că i-am promis că nu îl părăsesc. Și am început să cred că așa e. I-am promis asta și asta a făcut și el. Plus că nu pot sta fără el. Îmi e dor de el. Foarte mult. Pe lângă asta, Emily s-a mutat la mine în astea cinci zile pentru că îmi era frică singură. Și în seara asta ea pleacă în club și eu nu am chef, deci rămân singură. Și Alicia e acasă la Zayn. Cred că o să mă uit la comedii. Mâine mergem la piscină toți. Nu prea am chef pentru că nu e și Harry, dar "nu o să fiu o legumă ca după despărțire", citez Alicia.

- Fată, mi-ai văzut tocurile negre cu platformă roșie? mă întreabă Emily fugind prin sufragerie.

- Da, le port eu acum. spun ironic și ea îmi închide televizorul la care eram super atentă. Du-te dracu! Dă drumul televizorului! îi spun calm, rezemându-mi capul de perna decorativă. Stau tolănită pe canapea, holbându-mă la TV. Caută-le în cameră!

- Tu te duci dracu. fuge în cameră și se întoarce cu pantofii în mână. Sigur nu vrei să vii?

- Îmi e bine aici, cu înghețata și ciocolata și comediile mele.

- Of, ești oribilă după o despărțire. By the way, Harry e acasă. îmi face cu ochiul, apoi fuge spre ușă.

- Hei, Kath! intră unul din prietenii ei care mă salută și iubita verișoarei mele care îmi face cu mâna.

- Salut!

- Eu am plecat. îmi lasă amprenta buzelor ei mari pe frunte și nu mă pot abține să nu o ciupesc de fund. Adică e prea sexi în blugii ăia.

*
01:11 și Emily nu a venit. Alicia doarme, Zayn doarme și eu mă holbez la televizor. M-am plictisit și îmi e frică să stau singură. Am toate luminile aprinse și stau sufocată în plapumă. Aproape îmi sare inima când telefonul meu începe să sune. Îl iau fără să mă uit și răspund.

- Poți da drumul la ușă? Te rog! 

- De ce aș da drumul ușii?

- Pentru că vreau să vorbim și pentru că te iubesc, nu pot sta fără tine și știu că ești sigură și că îți e urât.

- Păcat.

- Promit că nu fac nimic. Nici nu te ating, doar să stau cu tine.

- Și dacă ai un cuțit ascuns și vrei să mă omori?

- Poftim?

- Nimic. închid telefonul și merg ușor pâna la ușă, mă comport de parcă ar fi cineva în casă și ar vrea să mă omoare. Ce vrei? deschid ușa după ce mă asgur că e Harry.

- Nu vreau să mai fim certați. Te iubesc prea mult. aproape plânge și mă privește în ochi. Ochii lui sunt obosiți și injectați, iar alcoolul din respirația lui este insuportabil pentru mine.

- Harry, ai băut?

- Puțin.

- Doamne! Vino! îi prind mâna și îl trag spre mine, începe să fredoneze ceva, mângâindu-mi părul, dar eu mă feresc. Doamne, Harry! De ce ai făcut asta?