6. Ooups

4.1K 200 3
                                    

   Perspectiva Alexiei

-Normal ca eram nerabdator!imi spune el in timp ce se apropie cu buzele de ale mele.

A urmat un moment linistit in care ne bucuram fiecare de prezenta celuilalt pana se aud niste pasi si intram amandoi in camera rece unde se pastreaza alimentele pentru a sta ascunsi pana avea sa plece. Dar se aude o voce: ,,Cine a lasat usa deschisa ?'' si dintr-o ne trezim inchisi acolo.

-Nu,nu se poate asa ceva ! Trebuie sa ne auda cineva! spun eu ca si cum eram pe moarte.

-Liniste-te. O sa iesim de aici! incearca sa ma consoleze el.

-Poate doar morti .

-Nu ,tu nu o sa patesti nimic . O sa iesi teafara de aici .

-Asta e mana destinului. Parca intensionat nu ne vrea impreuna.

Dupa asta el tace si incepe sa bata in usa parca incercand sa o scoata din balamale,dar era in zadar caci usa era foarte tare si rezistenta .

Deja incepeam sa inghet si nu imi mai simteam mainile,iar Max a venit spre mine si m-a imbratisat ca sa ma incalzeasca. Nu puteam sa imi mai tin ochii deschisi ,simteam cum adormeam si oricat incercam sa fiu de tare nu puteam si ma  trezesc spunand ,,Nu vreau sa mor'' inainte sa cad intr-un somn adanc.

*Dupa o ora *

      Ma trezesc in cada plina cu apa calda incercand sa-mi misc picioarele amortite si o vad pe Ester cum se apropie de mine.

-Hm,te-ai trezit?! Pacat !

-N-am chef de ipocriziile tale asa ca valea afara.

Atunci iese cand apare tatal meu cu o usurare pe fata si imi amintesc de Max.

-Tata,cum se simte Max ?Spune-mi ca e bine.

-Tocmai ce intreba si el de tine.

-Deci e bine. Fata mi se schimbase si abia asteptam sa-l vad.

-Ti-a salvat viata. Te-a acoperit cu corpul lui ca sa te incalzeasca .Daca nu era el nu stiu ce s-ar fi intamplat .

-E un erou tata. ''Eroul meu'' ,imi ziceam in gand''

-Si cand te gandesti ca nici nu ai vrut sa auzi de el ,iar acum vorbesti asa frumos.

-Pai merita. Vreau sa ies de aici .Sunt bine acum .

-Ok ,te las sa te pregatesti. Te astept la masa in 10 minute.

  *Perspectiva lui Max*

Ma indrept sa ies pe usa pentru a ma ducea la Alexia ,eram disperat ca nu stiam nimic de ea si ma trezesc cu tatal ei in fata usii.

-Unde aveai de gand sa mergi? ma intreaba el.

-Alexia,voiam sa stiu cum se simte.

-E bine .Tocmai ce s-a trezit si parca da sa fuga. O stii doar,nu sta o clipa.

    Stiu...doar eu stiu cat am alergat in ultimele zile dupa ea. Frumoasa mea nu sta o clipa.

-Atunci pot sta linistit.

- Da !iti sunt recunoscator pentru ce ai facut ,dar atat iti spun sa nu incerci ceva cu fata mea pentru ca esti un om mort.

-Nu ,domnule. Eu va respect si pe dumneavoastra si pe fiica dumneavoastra si stiu care imi e locul in aceasta casa.

-Foarte bine atunci ! Te astept la masa in 10 minute.

 

  Ne-am asezat cu totii ,iar eu eram bucuros sa vad ca frumoasa mea era bine.

-Trebuie sa vorbim. Este totusi ceva ce nu inteleg ,spune domnul Dantes.

-S-a intamplat ceva? il intreaba Alexia.

-Da ,s-a intamplat. Eu tot nu inteleg ce faceati voi doi in acel loc si cum ati ajuns sa inghetati inchisi acolo.

-E simplu tata. Am ajuns acolo si am vazut usa deschisa .Am intrat sa verific ca nu e nimeni acolo si am primit un mesaj de la o prietena. M-am oprit sa-l verific si am vazut ca intra Max acolo crezand ca am patit ceva si apoi am auzit cum se inchide usa,spune ea parand convingatoare. Dar hai sa nu mai vorbim despre asta pentru ca nu vreau sa-mi mai amintesc.

    *Perspectiva Alexiei*

   

   Usor a trecut si ziua de azi. Eram in pat si ma simteam foarte plictisita cand imi amintesc ca am un iubit ,nu?

Ies din camera incet sperand sa nu ma vada nimeni si intru la Max in camera. Isi ridica capul din perna si ma priveste putin buimac de somn.

- Oups!Am gresit cumva camera ?imi cautam iubitul. Stiti unde il pot gasi?

  Atunci sa ridica si ma intampina cu un sarut dulce.

-Da! Stiu unde ati putea sa-l gasiti ,si ma arunca pe salteaua moale. Iubitul tau e chiar aici in pat.

-Oo ,cam pervers iubitul meu,dar imi place.

Ma saruta iar ,iar eu incerc sa ii dau jos tricoul.

-Esti sigura de asta? ma intreaba el grijuliu.

-Pentru prima oara in viata mea,DA!

Am scapat usor de haine ,iar Max s-a purtat ca un barbat adevarat cu mine. A fost atat de dulce si ne-am lasat intr-o pasiune adanca ca intr-o lume unde existam numai noi doi si iubirea noastra.

   Dimineata m-am trezit in bratele lui.

-Buna dimineata!ii zic eu cu un zambet mare pe fata.

-Nu e buna deloc. E foarte buna .

-Stiai ca te iubesc ? Mult de tot ?

-Nu ! Chiar ma iubesti ?

-Lasa vrajeala. Trebuie sa plec .Daca afla cineva ca nu am dormit in camera mea am dat de dracu.

-Pacat!Cand o sa avem casa noastra o sa stam pana avem chef si o sa o facem oriunde avem chef.

-Numai visa atat ca mai e muuult pana atunci. Ne vedem la micul dejun.

    Dupa ce ma pregatesc ,cobor in living bucuroasa ca si cum nimeni nu mai exista . Atunci vine servitoarea sa ma anunte ca a sosit cineva.

-Va cauta cineva ,domnisoara.

-Cine ? intreb eu curioasa.

-Eu!             

 

Totul sau nimicUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum