Perspectiva Adelei
Alerg cat pot de tare ajungand afara,merg asa cam 2 minute si apoi ma lovesc de un abdomen foarte tare si aproape ca eram sa cad in urma impactului.
-Adela!
-Max!Ce bine ca esti aici.
L-am strans puternic in brate,iar asta ma facea sa ma simt bine,in siguranta si protejata.Cu el in preajma mea ma simt cel mai bine si stiu ca nimic nu o sa mi se intample atata timp cat e langa mine.
-Ce s-a intamplat Adela?De ce fugeai si de ce esti asa speriata?ma intreaba el speriat.
-Du-ma acasa,Max.Nu ma simt bine,o sa-ti spun totul cand ajungem.
Si brusc imi dau seama ca m-a gasit destul de repede.Cum de a stiut unde eram?!
-Max,cum m-ai gasit asa repede?
-Ti-am zis ca nu o sa stau departe de tine si ca o sa fiu mereu in preajma ta.
Cuvintele lui imi faceau bine si stiam ca atat timp cat va fi cu mine si nu voi incerca sa mai fac vreo tampenie de genul asta nu mi se va intampla nimic.
-Ti-am umblat in telefon zilele trecute cand am venit sa o vad pe Sofia si am activat GPS'ul!imi spune el simtindu-se mandru.
Probabil eram foarte suparata si nervoasa pe el ca mi-a umblat in telefon daca nu eram rapita si probabil casatorita cu un psihopat acum daca nu aparea el,asa ca nu aveam cum sa-i reprosez asta ci sa-i multumesc.
.....
Eram foarte obosita si in capul meu erau numai imagini cu ceea ce s-a petrecut azi. Nu pot sa uit acea privire patrunzatoare si entuziasmul lui Erik cand spunea ca ma iubeste si ca vrea sa ne casatorim.Nu stiu cum am putut sa am o relatie cu el,dar acum e mai schimbat ca niciodata.Acum numai Max ma mai ajuta.Stateam amandoi imbratisati in pat,iar el imi dadea cate un sarut dragastos pe frunte sau pe obraz pentru ca momentan numai asta isi permitea.
Dupa tot ce s-a intamplat intre noi nu i-am dat voie sa faca mai mult chiar daca eu imi doream.
I-am povestit tot din aceasta zi ingrozitoare,detaliu cu detaliu si simteam tensiunea din el.Mai avea putin si pleca cu un pistol sa-l caute pe Erik daca nu ma plangeam eu ca nu vreau sa raman singura. Era furios si pe buna dreptate,mai ales ca am vrut sa ma joc cu el lasandu-l asa in parc si i-am lasat si lui Erik cale libera de a ma rapi.
-Sa nu mai faci asta niciodata!ma roaga el.Daca ti se intampla ceva eu mor.
Clar nu aveam de gand sa mai fac ceva de genu,dar nici sa ma impac cu el.Tin mult la orgoliul meu si nu il voi ierta asa usor .Inca aveam de gand sa ma casatoresc cu Mauricio si sa las la o parte rugamintile lui.
Dupa cateva zile mi-a sosit rochia de mireasa.Nu puteam sa fiu fericita,dar trebuia sa suport situatia asta.
Eram in camera mea si incercam sa ma imbrac cu rochia si ma ajuta Irina pentru ca era destul de dificil mai ales ca era si destul de mare.Ma indreptam spre oglinda si aud cum cineva bate la usa si intra.
-Ma scuzati,voiam sa va intreb...
Mai rau de atat se putea?Max ma privea cu o replica clara in minte si aceea de a nu ma casatori.
-Nu am vrut sa deranjez!imi spune el si iese suparat trantind usa in urma lui.
-OMG,tipul asta e nebun dupa tine,poate nu ar trebui sa te casatoresti!imi spune Irina.
-Multumesc de ajutor,chiar aveam nevoie sa aud asta!ii spun eu cu o fata plina de repros.
-Scuze,dar preferi sa te mint?
Normal ca nu preferam sa ma minta,dar nici sa aud asta. Vreau sa termin o data cu tot circul asta.Nici nu il pot indeparta de mine pentru ca mai e si Sofia si la ea eu nu renunt.
Ziua urmatoare aflasem ca Nicoleta deja se simtea ca la ea acasa in firma mea si ca de mai multe ori a extras sume destul de mari de bani.A cazut in plasa.Asta era si scopul pentru care am angajat-o.Sa se imprumute in timp ce eu am dovezi incat sa aiba o datorie uriasa la mine si sa o las pe drumuri.Abia astept sa o arunc in strada exact cum i-a facut si surorii mele si sa-mi ceara in genunchi sa o ajut.
Eram in camera mea in fata oglinzii gandindu-ma la urmatoarele miscari pe care le voi face cu persoanele pe care le detest cel mai mult in viata mea,dar un zgomot placut venea de afara.Cine a pornit muzica asa tare?Ies si ajung in salon unde Irina,Mauricio si Ana se uitau pe geam.
-Puteti sa-mi explicati si mie ce se intampla?spun eu confuza.
-Priveste si singura!imi spune Mauricio suparat si pleaca nervos spre dormitorul lui.
Ma indrept spre fereastra si acolo il vad pe Max cu cativa mariachi.Ce mai e si asta!?
-Ti-a venit printul,Ade cu o serenada si o multime de flori!imi spune Irina incantata.
-Acum niciun barbat nu mai aduce serenada si flori ci doar aduce probleme si gelozie!Dar ii arat eu!si ies nervoasa afara.
-Ce e cu circul asta?spun eu nervoasa. Opriti-va si puteti sa va retrageti!le spun eu cantaretilor.
-Nu stiam ca nu iti place serenada!imi spune Max.
-Nu imi place nimic ce vine de la tine,chiar nu intelegi?De mult timp m-am lasat de a astepta iubirea,acum astept doar sfarsitul de saptamana.
-Tu ma iubesti Adela,nu incerca sa negi asta.
-O femeie te va iubi asa cum o valorezi si te va uita asa cum o ignori si o minti,iar tu mi-ai facut mult rau.
-Stiu,si habar-n-ai cat regret asta.
-Stii ce?Si eu m-am saturat sa iert,sa astept,sa uit si sa incerc.Multumesc ca m-ai ranit,m-ai facut mai puternica si multumesc ca m-ai mintit,m-ai facut mai inteligenta.
-Iubirea adevarata nu e nici prima nici ultima,este cea care te face sa uiti de tot,iar cu mine ai fost fericita.
-Nu,tu mi-ai facut numai rau.
-Si bine deloc?Te rog doar sa nu mai fii asa rea cu mine si sa accepti ca inca simti ceva puternic pentru mine.
-In viata asta nu sunt nici rea nici buna,pur si simplu nu sunt bataia de joc a nimanui,iar dupa un timp iti dai seama ca nimic nu mai doare si nu mai intereseaza.Am terminat ,acum te rog sa iti iei tot circul si sa pleci.
Ma indepartez de el si ii inchid usa lasandu-l ranit afara. Fug spre camera mea fara sa bag de seama strigatele Irinei.Ma arunc in pat si las ca lacrimile sa-si faca de cap.Nu stiu de unde am avut atata forta sa zic tot ce i-am zis in fata,dar ma doare la fel de mult cum cred ca il doare si pe el.
