22.Psihopatul

2.3K 138 0
                                    

Perspectiva Adelei


-Sunt noul vostru bodyguard,domnisoara Dantes.

-Mauricio?ma indrept cu o privire nervoasa si plina de repros.

-Nu te uita la mine,habar-n-am ce cauta el aici!imi spune Mau derutat.

-Max,ce e cu gluma asta tampita?il intreb eu curioasa.

-Ti-am spus ca o sa am grija de tine si ca nu o sa ma indepartez asa usor!imi raspunde el cu un zambet pervers.

Chiar daca imi suradea ideea nu aveam de gand sa-l iau peste tot cu mine pentru ca practic asta e treaba unui bodyguard.Era imbracat tot in negru si arata extrem de bine.

-Nu o sa accept asta,Max,ia-ti gandul.

-Aveti nevoie de protectie,iar eu sunt cel mai bun la asta,bine si la multe altele.

Normal ca era bun la multe chestii,mai ales la a ma soarbe din priviri,iar eu ma chinuiam sa nu fac la fel.Am acceptat cu un plan bine pus la punct la capul meu.Vreau sa aiba grija de mine,foarte bine atunci,sa inceapa jocul.

De mult aveam nevoie de o bona pentru Sofia si acum am gasit-o pe cea mai potrivita. Sunt sigura ca nu o sa reziste nici macar o zi avand grija de ea asa cum trebuie.

-Va puteti retrage,le spun celorlalti agenti de paza.

-Si acum unde mergem?ma intreaba el cand vede ca imi iau geanta.

-Vreau sa fac cateva cumparaturi!ii raspund cu un zambet strengar.

L-am invartit toata ziua prin o multime de magazine si cand am simtit ca e epuizat i-am spus ca am chef de o plimbare in parc.

-Esti obosit?il intreb dupa 30 de minute de plimbat fara oprire prin parcul destul de mare si foarte frumos. De fiecare data cand ieseam in natura ma reincarcam cu o energie pozitiva si ma simteam bine.

-Nici gand. Stiu ce vrei sa faci,dar nu o sa-ti mearga.

Ne indreptam spre masina si il rog sa se duca sa-mi ia o inghetata. Eu profit de situatie si ma urc la volan.Cand vede ce aveam de gand sa fac,renunta la ideea de a cumpara inghetata si fuge spre masina,dar fix in momentul ala pornesc motorul si il las plin de furie acolo.Nu stiu unde aveam de gand sa ma duc,dar sigur nu era acasa. Intr-un fel imi parea rau ca i-am facut asta,dar pe urma ma gandesc ca merita o mica pedeapsa.

Parchez in fata unei cafenele.Imi era foarte sete si eram destul de departe de parc.Ies din masina si simt un servetel la gura .Era din nou mirosul ala.Ma zbateam sa ma eliberez,dar era in zadar,omul era prea puternic, mirosul la fel si imi pierd cunostinta fara sa vad chipul barbatului pentru ca avea fata acoperita.

Ma trezesc legata cu catusele de pat.Eram intr-o camera inspaimantatoare.Era foarte intuneric,singura lumina fiind data de la lumanarile aprinse la cate un tablou unde eu eram pictata,iar peretii erau plini cu sute de fotografii cu mine.

Acum chiar regretam pentru ce i-am facut lui Max,daca nu plecam ca nebuna nimic din toate astea nu se intampla. Ma uit disperata in toate partile si incep sa strig,dar sunt sigura ca nimeni nu ma putea ajuta.

Imediat aud niste pasi si se aude un ras. Cunosteam rasul ala.

-S-a trezit printesa!

-Erik?

-Nu te bucuri sa ma vezi,iubito?

-Tu ai fost tot timpul in spatele acestei povesti?

-Daca nu eu,atunci cine?Mi-a fost dor de tine.

Nu puteam sa cred ceea ce tocmai vedeam.Era Erik,fostul meu logodnic care m-a abandonat si de care nu mai auzisem nimic. Era foarte schimbat,cu o privire profunda care te facea sa te speri si sa iti fie frica de el.Oare ce avea de gand sa imi faca,ce mai vrea acum de la mine?!

-Da-i drumul!tip eu nervoasa si imi trag mainile,catusele lasandu-mi deja rani la maini.

-Am asteptat asa mult acest moment,te rog nu ruina totul.

-Bine atunci,daca tot suntem fata in fata pot sa-ti arunc in fata toata ura si tot dispretul pe care il simt pentru tine.Te uraaasc,intelegi?Din momentul in care m-ai abandonat am uitat sa mai iubesc.Tu esti cel mai urat lucru care mi s-a intamplat in toata viata mea.Esti cel mai josnic om pe care il cunosc!ii tip in fata si ma trezesc cu o palma zdravana peste fata si simt cum mi se scurge un pic de sange din coltul gurii din cauza loviturii.

-Vezi ce ma provoci sa-ti fac? Nu vreau sa te ranesc,iubito.Am fost un prost ca te-am abandonat,pe urma mi-am dat seama ca eu chiar te iubeam.Acum esti doar a mea.

-Nu sunt a ta,te urasc,ce nu intelegi?

-Ba da,o sa fii sotia mea.

Vorbea foarte ciudat si tonul vocii se schimba ba din dur intr-unul plin de speranta si invers. Toti acesti ani il schimbasera radical si sunt sigura ca avea ceva probleme la cap dupa felul in care reactiona si dupa decorul atat de straniu al camerei.

Ma gandeam daca pot sa-l manipulez si sa-mi dea drumul.

-Nu pot sa fiu sotia ta daca eu sunt legata aici. Daca vrei da-mi drumul ca sa putem sa vorbim.

-Vrei sa ne casatorim acum?

Clar era psihopat,dar intrebarea lui ma ajuta.

-Bine,da-mi drumul si hai sa ne casatorim.

-Nu,tu o sa ma pacalesti si o sa fugi.

-Nu pot sa fug,nici macar nu vad iesirea si nu stiu unde sunt.Da-mi drumul si iti promit ca nu o sa incerc sa fug.

L-am lasat putin pe ganduri si nu stia ce sa faca.Dupa expresia fetei si voia si nu voia sa ma dezlege.Si-a indreptat cheia spre catusele mele,reusisem. Cand sa bage cheia in incuietoare se opreste.

-Ce faci?il intreb dezamagita.

-Mai intai iti dau sa mananci ceva.

-Pai dezleaga-ma ca sa pot sa mananc.

-Nu,te hranesc eu.

S-a apropiat cu farfuria cu mancare de mine si imi dadea sa mananc ca unui bebe.Incerc sa mananc mai repede ca sa termin o data cu asta si ii reamintesc ce trebuie sa faca.

-Acum ma poti dezlega.

-Da,asa e.

Imi desface prima cu grija si apoi trece la a doua. Imi indeparteaza catusele si il imbratisez ca sa imi pot duce planul la capat si sa-l fac sa aiba incredere in mine.

In spatele lui era farfuria din care m-a hranit si langa era un cutit.Il iau discret in timp ce-l imbratisam si il ascund in blugii pe care ii purtam.

-Nu cred ca a fost o idee buna sa te dezleg!imi spune el si im trage mainile.

Il lovesc puternic cu piciorul si incerc sa fug cand vad usa. El vine repede dupa mine,ma trage de picior si ma face sa ma dezechilibrez si cad.Cand vrea sa ma ia in brate,imi amintesc ca am cutitul si cand incearca sa ma traga spre el il lovesc cu cutitul pe fata lasandu-i o cicatrice foarte urata si un tipat iesise din gura lui.Isi pune mana pe rana din care se scurgea mult sange si eu profit,il lovesc cu piciorul in piept si o iau la fuga.

Alerg cat pot de tare ajungand afara,merg asa cam 2 minute si apoi ma lovesc de un abdomen foarte tare si aproape ca eram sa cad in urma impactului.

-Adela!


Totul sau nimicUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum