Perspectiva Adelei
-Domnisoara,va cauta cineva!ma anunta Ana.
-Cine?intreb eu curioasa.
-E doamna Nicoleta!
Acum chiar eram foarte curioasa sa aflu de ce a venit scorpia.
-Alexia,avem nevoie de ajutorul tau!Te implor,te rog din suflet sa ma ajuti!imi spune ea disperata si sunt sigura ca nu se preface.
-Ce ai patit?De ce plangi?o intreb eu prefacunda-ma foarte ingrijorata de starea ei cand de fapt eram curioasa .
-Ester,fiica mea,nu se simte de loc bine,iar sotul meu tocmai a suferit un infarct si este in coma la spital,nu stiu ce sa ma fac!imi spunea si incepe sa planga.
Era o premiera sa o vad asa si probabil in sinea mea ma bucuram.In cap imi bantuia acele suferinte si moartea tatalui meu,iar Dumnezeu intotdeauna are grija de toti.
-O,Doamne!Poti conta pe mine pentru orice,dar cu ce te pot ajuta eu?
-Vreau sa vorbesti cu Ester,nu mai are nicio prietena si e singura,iar tu esti sora ei si stiu ca ti macar un pic la ea.
Ce a apucat-o pe femeia asta acum?E clar ca nu e in toate mintile,niciodata nu a fost.Eu sora lui Ester?Nici gand,cum iti asterni asa adormi,iar pedeapsa ei trebuia sa vine o data si o data.Dar ma gandesc mai bine si nu ar fi o idee de loc rea sa ma duc si sa vorbesc cu ea.
-Crezi ca ma va asculta?Ea nu ma suporta,chiar daca eu am inceput sa ma port frumos si sa tin la ea ca o sora.
-I-ai furat sotul,Alexia,iar ea sufera enorm din cauza asta.Simte o dragoste imensa pentru Max.
Dragoste?Asta nu e decat o obsesie.Face toate astea doar ca sa atraga atentia,dar nu ii va merge,cu mine nu!
-Nu i-am furat sotul,Nicoleta.Eu mereu l-am iubit pe Max si el pe mine,Ester e cea care nu intelege ca tot ce a fost intre ei s-a terminat.
-Stiu,niciodata nu am fost de acord cu relatia asta.Eu voiam doar ca ea sa fie fericita.
Voia ca fiica ei sa fie fericita?Cat de josnica poate sa fie femeia asta,cand mi-a omorat tatal de fata cu fiica sa,iar acum imi spune ca a vrut sa fie fericita.Cum poate sa aiba un om o viata frumoasa cand ia parte la asa ceva si propria mama o transforma in monstru?!
-Bine,voi merge si voi vorbi cu ea.
-Nu stii cat de recunoscatoare iti sunt pentru asta,mutumesc mult!
Stiam ca va veni momentul in care ma va implora sa o ajut si atunci va veni lovitura de gratie.Asa cum a implorat-o si sora mea,iar ea nu a facut decat sa o dea afara din casa in suturi.
-La ce te gandesti asa profund,iubito?ma ia prin surprindere Max si ma saruta inocent.
-Cand ai venit?Nici nu te-am auzit.
-Pai cred si eu,erai foarte ganditoare si tare as vrea sa stiu ce trece prin capsorul ala asa frumos.
-Foarte curios e iubitul meu!
-Mi se spune des,mai ales cand e vorba de frumoasa mea iubita!
-Oo,asta mi-a placut!ii spun zambind si ma saruta.
-Heii,Ade,voiam sa te intreb daca....Am intrerup ceva important,nu?spune Irina,iar eu aprob din cap si Max incepe sa zambeasca.
-Imi cer scuze,nu am stiut,mai bine va las.
-Nu atat de repede blondino!o opresc eu.Avem ceva de vorbit.
-Eu plec la firma,ne vedem mai tarziu!imi spune Max si ma saruta,apoi pleaca.
