O mică întrerupere.
Îl mănâncă între picioare și se scarpină de parc-ar vrea să mă smulgă din locul meu sacru.
Nu știu cu ce-s vinovat. Dar nu prea am ce face. Îndur cu stoicism, în speranța că mă voi alege cu cât mai puține răni după.
M-a frecat rău cu materialul, m-a pliat ca pe un boț de mămăligă, m-a scuturat în toate părțile (chiar și în cele pe care le credeam imposibile), m-a îndesat cu pumnul în scrot (și ar fi reușit să mă bage cu totul acolo, de nu m-aș fi împotrivit cu toată masa mea demnă), și-a vârât chiar degetele în chiloți ca să mă țesale mai adânc cu ajutorul unghiilor lui nu foarte prietenoase.
Am crezut că nu voi supraviețui.
O zvâcnire de întărire m-a cuprins la un moment dat. Asta ca să-i amintesc că-s bun totuși la ceva. Dar e posibil să fi fost una din acele zvâcniri puse pe seama impulsului de pe urmă.
Dar, în sfârșit, s-a terminat.
Am reușit să scap încă o dată.
CITEȘTI
Jurnalul unui penis
RomanceO poveste de dragoste dintr-o perspectivă inedită. De ce nu? Umor, dar și firescul sexului. Povești de dragoste? Poate și nu prea.
