— Yoongi nu-ți m-ai trage nasul prin colțuri! Se rotăi Kaju sa la el.
— Nu o fac! Se roțai înapoi, trântind carpa umedă în bolul cu apă. Stergea mobila din sufragerie de un strat foarte gros de praf.
— Ba da! Dacă e asa o povară să stai cu noi, cară-te dracului!
— Asa te comporți de zici ca pentru tine stau! Daca nu ar fii fost Daiana nici nu as pune piciorul aici!
Kaju vru să îl certe în continuarea dar Daiana la tras afară pe usa noi ei case.
— Lasă-l în pace. Șopti privind camioneta care a adus putinele lucruri trimise de sotul ei.
— Cum să-l las în pace! De ieri tot asta face! Stă bosumflat prin casă și ma enervează! Adică cum!? Nu m-ai poate sta cu noi?? Nu e mulțumit de noi sau ce tot strâmbă din nas!? Noi nu m-ai suntem importanți? Doar acel demon stupid?
— Kaju. Pufni amuzată întorcându-si privirea spre fiul ei. Nu te ataca asa. Lasă în pace, nu e problema ta cum se comportă Yoongi legat de demon, poate ii e dor de el--
— A plecat ieri! Se răsti soptind.
— Da dar poate sa obișnuit non-stop cu el. Încearcă femeia sa limpezească spiritele înainte ca fiul ei sa izbucnească ca un vulcan. Nu te băga atâta, stii ca Yoongi nu prea își face prietenii, lasa-i în pace.
— Mă enervează că se comportă asa din cauza acelui demon! Ce are? E obsedat de el?
Daiana oftă, privind-ul cu acei ochii de " esti culmea acum."
— Kaju, nu e treaba ta ce e între ei--
— Ce? îi suge pula sau ce dracul are de ii asa disperat!
— Vorbește frumos că te palesc aici de fata cu toti prieteni tăi! Il ceartă femeia revoltată, privindu-si fiul furioasă.
Nu era pentru prima dată, in ultimele 30 de ore când fiul ei se lua de Yoongi fără niciun motiv. Si acum o oră ia auzit certându-se în sufragerie. Chiar daca Yoongi își vedea de treaba sa și nu vorbea cu el sau prieteni lui, care au venit să ajute si ei, Kaju cumva tot ajungea prin jurul lui și se lua la harță ca un animal turbat.
Si kaju nu sa lăsat. Atâta tot la repezit și insultat, pana când Yoongi ia trântit în cap bolul cu apa murdară si a plecat acasă să plângă de-a devăratelea.
Yoongi nu înțelegea de ce Kaju era tot cu sabia scoasă. Orice ii adresa avea o tonalitate critică. Închizându-se în dormitor, sa ghemuit în pat, stergându-si lacrimile cu dosul palmelor.
Era nebun? Ce dracu la apucat? Parcă toată lumea se lega de el și avea ceva sa ii reproșeze.
Nu, nu ii placea sa stea cu ei. El și prieteni lui mereu l-au făcut să se simtă prost! Mereu făceau glume proaste ca să-l enerveze, mereu îl intrerupeau când vorbea, mereu trebuia să îl înjosescă într-un fel sau altul, să-l faca sa se simtă inferior.
Si când ia spus mamei sale ca pleacă acasa daca Kaju nu-l lasa in pace, ia spus sa termine cu mofturile.
Yoongi a m-ai smiorcăit puțin prin pat, plângându-si de milă.
Evident ca ii simțea lipsa lui Hoseok! El niciodată nu sar comporta asa! Si când colegul sau de la lucru sa legat de el, demonul a bătut aproporo că îl va " rezolva el ", nu ca mama sa care tot pe el sa enervat!
Yoongi se simtea vulnerabil și fără nici un punct de sprijin, și această starea îl coplesea.
Hoseok ia dat senzația accea de protecție, după mult timp în care a dus lipsa de ea, a simțit accea siguranță că il va proteja de orice și oricine iar acum se simțea expus ca și cum lumea îl putea ataca din toate părțile, cum a făcut-o Kaju. Parcă nimeni nu-l înțelegea.
Și prieteni lui care ii aruncau priviri umilitoare de fiecare dată când se rotăia cu ceva la el.
A fost groaznic! Lumea era groaznică!
Yoongi a stat închis în dormitor toata ziua si nu la lăsat pe Kaju să m-ai doarmă cu el în cameră. Nici la cina nu a coborât. A preferat sa faca foamea decât să mai de-a ochii cu ei. Era supărat pe ei!
Nu ca i-ar fii fost foame. Era atât de deprimat încât nu sa ridicat din pat ore în sir la rand.
De dimineață la fel, nu a luat micul de jun, asta rezultând ca Serena să tipe la el sa termine cu prostiile. A plecat la lucru, smiorcăind și pe drum puțin.
— Ce-i baiu? Îl întimpină Taehyung ridicându-și capul din registru.
— Nimic. Murmură trecând direct în spate, în vestiar.
— Arăți ca si cum ai fii plâns. Îl urmează în spate, îngrijorat.
— Nu am plâns! Lasă-mă în pace! Se criză la el, realizând ce facuse doar când sprâncenele colegului său sau ridicat în uimire.
— Pai e clar ca cineva te-a călcat pe coadă. Spuse rezemându-si umărul de rama uși.
— Lasă-mă în pace Taehyung.
Yoongi si-a luat privirea de la el, deschizându-si usa de fier a vestitului unde si-a îngrămădit geanta. Nici pachetel nu si-a pus.
Grozav.
— Sa legat cineva de tine pe drum încoace??
— Nu.
— Atunci ce ai?
Magicianul stia ca daca Taehyung va m-ai insista mult, ca pufni în plâns ca un idiot și chiar nu vroia asta. Ce sa ii spună? " mami a țipat la mine"? Era ridicol!
— Nimic, lasă-mă in pace.
— Okay urzică umblatoar, nu m-ai spun nimic. Își ridică acesta palmele în dreptul capului în semn de pace. Dar dacă ceva te supăra cu adevărat Yoongi, sau ai probleme, știi ca sunt mereu aici sa te ajut, ne-am înțeles? Roști pe un ton calm și serios, făcând magicianul să simtă un sentiment ciudat de calmare.
— Okay...
