Yoongi a dormit mult, foarte mult. Sa trezit pe la trei după-masă și sa trezit din cauza lui Sunny care a întrat peste el în cameră.
"— Stăpânul a spus să fac curat, să aerisesc dar sânge-murdar asta doarme toată ziua, of... draga mea stăpână, daca ar stii ea ce musafirii nesimțiti dorm în caminul ei, of, of.."
A bombănit făcându-l pe Yoongi să se rușineze și să iasă repede din dormitor. Elful acela, oricât de mult ar fii fost certat de Hoseok, tot făcea de vroia el. Chiar și aseară la auzit strigând la el.
Yoongi si-a lus degetele pe balustrada de lemn lucioasă, si a coborât pe vârfuri treptele.
Casa asta era atât de ciudată. Avea atâtea scări si trepte si holuri si usi, si tablouri care te urmăreau cu privirea, si mochete, si era făcută doar din lemn si pietre, foarte rustic și luxuriant.
A coborât ultima treapta, dând direct în sufragerie unde era toată lumea. Kaju stergea mobila cu o cârpă umedă murmurând tot felul de vraji, Luciel și Remus dădeau cu mopul stergând petele de mucegai, dar Serena si Daiana lipseau...
Yoongi sa apropiat de el, simțindu-si parul ridicandu-i-se de pe ceafa. Pata de mucegai, se misca. A scos un sunet, un fel de icnet și sa îndepărtat panicat, făcându-l pe Remus sa râdă galagios.
— E muce-zână. Un fel de entitate care se lipeste de podele și duhneste a mortaciune dacă calci pe ea. Ii explică punând mopul în găleată, apoi fara să-l stoarcă îl puse peste mucegaiul verzui. În găleată avem o soluție de curatare magică cate le micșorează si dezlipeste, ca se le putem aruncă în natură.
— Puiule, te-ai trezit! Zâmbi Luciel punând mopul înapoi în găleată. Hai să mănânci ceva, fetele au făcut paine prajita și gem de portocale.
Yoongi se uită la el cum se apropia, zambind strâmb.
— Trebuie să ma spal pe dinți... spuse nesigur iar Luciel se uita la el ciudat.
— Oh, OH! Mări ochii râzând slab. Tu nu poți face vraji de genul, am uitat scumpule... ia sa vedem.. murmură apropiindu-se rapid de o pungă mare de chestii pusă pe canapea. Să vedem... repetă zdrongănind punga cu mișcări rapide, apoi oftă si își ridică privirea spre el. Scuze dragule... le-am spus da cumpere tot felul de chestii dar am uitat de perie de dinți... spuse supărat.
Yoongi strâmbă un zâmbet de "e okay." Si se uita din nou prin jur.
— Unde e mami? Si Daiana?...
— Fetele au plecat la un Suler Marcer.
— SuperMarket, oftă Kaju apropiindu-se de ei. Adică la magazin.
— Cum spune el, aprobă Luciel. Au mai fost o dată, acum jumătate de ora, dar au adus doar câteva produse de curatenie magie.
— Oh.. să va ajut atunci.. mănânc după ce vine mami.. spuse începând să se uite prin pungă. Oricum nu ii era foame, se simțea foarte abătut și vulnerabil.
Si-a luat o pereche de mănuși de latex si o sticlă cu pulverizator, pe care scria "pentru zând bune, și nebune! soluție de curatare concentrată, îndepărtează până si petele de saliva de gnom, ciclop si paducel de pe mobilier."
Yoongi clipi spre etichetă, zăpăcit de cap. Parcă se trezise pe altă planetă, nu mai vazuse atâtea chestii magice în viața sa, chestii domestice! De folosit de zii cu zii!
Sa apropiat de un dulăpior mediu, si sa lăsat în genunchi în fata sa, pulverizând soluție pe pata galben movalie. În următoarea secundă niste buze au apărut si un țipat a răsunat în toată casa, atât de stridente încât Yoongi căzu în fund și scapase sticla din mâna.
Remus aparu în fata sa și-l ajută să se ridice în timp ce Kaju se zvârcolea de râs, în timp ce chestia aia încă continua să țipe.
— Gata, gata, ființă josnică! Rade Luciel aruncând toată apa din găleată în usiță dulapiotului.
Buzele au tușit, mucegaiul sa strâns într-o biluță si a căzut pe podea, făcut ghemotoc.
Nu i se părea amuzant. Deloc. Cu cât Kaju continua sa rada, si Remus sa ii spună ca e alt fel de mucegai magic care se numea 'Strigătoare', Yoongi se simțea din ce în ce mai rău. Ca un idiot. A mai apărut și Sunny, care a bombănit "sange-murdar care habar nu are unde ii e capul, cum să de-a cu soluție de pete peste strigătoare" pe lângă alte însulte.
Deprimat din cale afară, Yoongi sa retras în singurătatea bucătăriei, smiricaindu-si puțin de milă. A stat acolo, mestecând o felie de pâine cu gem cel puțin o oră, gândindu-se cât de idiot este.
— — —
— Cât timp Yoongi nu a folosit magie, păpusa din interiorul său a fost inactivă. Oftează Namjoon pășind pe stradă umedă. Mi sa părut mie ciudat cand a spus ca la văzut chemăndu-l la el. Hoseok aprobă printr-un sunet slab, privind asfaltul plin de băltoace de apă. Dar jur Hoseok, eu n-am spus nici-o vorbă despre el... adăugă privindu-l cu părere de rău.
— Știu... deși ești un enervant obsedat de minister, nu mai fii trădat.
Namjoon zâmbi strâmb.
— Am vorbit cu Seokjin, va apărea aici pe la miezul nopții, sunt șanse destul de mari ca planul tău să funcționeze.
Hoseok își ridică ochii spre elz privindu-l fix.
— Ar face bine sa funcționeze Namjoon, nu vreau să se repete ce sa întâmplat cu Adaras, dar dacă voi fii silit sa ma lupt din nou cu Ministerul-
— Nu o să dai înapoi. Stiu.. spuse cu un zâmbet amar. O singura data a fost nevoit să lupte împotriva lui Hoseok, dar nu a putut fizic. Nu a putut sufletește să îl atingă cu nici-o vraja, degeaba le rostea, cum în magia sa nu era accea dorința de a răni, nu lau putut atinge, pentru că ținea la Hoseok, nu lar fii vrut niciodată mort sau rănit, de accea magia sa nu funcționa asupra sa.
— Nu pot permite ca Yoongi să fie rănit.
— Stiu. Nu va fii.
— O sa încerc să scap de păpusa din el. Dar dacă nu voi putea..
— Preferi să te lupți din nou cu Păpusarul, știu. Stiu Hoseok, te înțeleg, și o să te ajut, indiferent de cum decurg lucrurile.
