Capitolul 17

1.9K 155 21
                                    

LILITH

- Vezi mașina aia? E un Rimac Nevera! Un RN albastru. Iar noi o sa fim in aceea mașina. Îmi arată  cu degetul ceva mașina sport.

- Nu știu mai nimic despre mașini!Ce sa caut intr-o cursa? Ma uit in ochii lui și pot spune ca ma pierd încetul cu încetul.

-Nu trebuie sa stii nimic despre mașini ca sa stai in dreapta mea,malyshka.

-Ce ai zis la final?

- Te bagi sau nu?

-Ma bag.

Pana la urma câte decizi proaste nu am luat de când am intrat cu mașina in el. Jefuit o casa?Bifat.Petreceri?Bifat.Bătaie?Bifat.Sărutat un străin la o petrecere.Bifat.Curse ilegale?

Ma ia de încheietura mâini și ma îndreaptă spre mașina pe care mi-a arătat-o acum ceva timp. Cu pași rapizi ma face sa alerg aproape și îmi deschide usa la mașina. Îmi face semn sa ma așez și îmi zice.

- Centura.

Da ocol și intra in mașina. Acesta nu își pune centura și vorbeste cu Ozzy,unul dintre păcate.

Vorbesc despre traseu și despre ce viteza trebuie sa aibă in unele curbe și despre adversarul sau.

Își pune mâna pe coapsa sa mea și își închise usa. Apoi merge pana la o linie albă,oprindu-se in spatele ei . O alta mașina neagra se pune lângă noi și își turează motorul.

O blonda se poziționează între mașini. Avea o pereche de pantaloni scurți alături de un sutien de la un consum de baie. In picioare avea o pereche de cizme lungi care treceau de genunchi.

Cu pistolul  in mâna pe care îl ridica in sus se aud mai multe aclamație. Sebastian alături de cealaltă mașina își turau motoarele.

Mana lui era tot pe coapsa mea.

Un sunet puternic se aud și mașinile au plecat de pe loc. Sebastian a accelerat extrem de rapid ,trecând ușor de 100km/h.

Era relaxat mâna lui strângând ușor volanul,mai ca voia sa își aprindă o tigare in cealaltă. Ia curbele cu viteza și simt cum adrenalina mi se strecoară in suflet. Ma relaxez și eu mai mult și încep sa ma bucur de experiența.

Mașina cealaltă  trecere pe lângă noi și Sebastian isi ia preț de câteva secunde mâna de pe piciorul meu. Schimba vitezele și calcă accelerația. Mașinile sunt acum una lângă alta,lovindu-se . Mai schimba odata viteza și ia o curba atât de violent încă ne face sa ne rotim o data.

Își așeza mâna inapoi pe piciorul meu, și strânge ușor. Probabil satisfăcut de avantajul pe care îl are acum.

Trece de linia la care ne-am Așezat la început și un glonț care părăsește pistolul se aude din nou. Mulți striga numele lui Sebastian din mulțime. Acesta cobora și o fata sare pe el,sărutându-l. Nu ii răspunse și nici nu o îndepărtează.

Sincer ma cam așteptam.Doar pentru ca mi-a zis ca sunt a lui acum câteva nopții nu înseamnă ca am devenit ceva. Am fost la prea multe sesiuni de terapie ca sa realizez ca oameni pur și simplu sunt falși. Vor face ceva pentru tine pe care îl consideri drăguț însă vei plăti prețul mai târziu.

Îmi desfac centura și cobor din mașina când cineva ma apuca de talie și ma săruta,nu știu cine era tipul însă ce știu e ca eram mai înaltă  decât el cu tocurile pe care le purtam. Înainte sa ma pot îndepărta de el și sa îl plesnesc,Sebastian apare in fata mea și ii da un pumn in maxilar și spune cu voce tare.

-A mea.

-In niciun caz nu sunt a ta!Nu sunt o proprietate!Sunt o persoana.

-Persoana  mea.

Ma trage de lângă mașina și prin mulțime. Simt din nou in seara asta mai multe seturi de priviri.

Ma duce într-un colț întunecat unde ma izbește de perete. Buzele lui moi le ataca furios pe alea mele. Ii simt dinti care îmi musca violent buza de jos.  Limba lui fina îmi mângâie buza acum rănită,căutând sa fie primită in înăuntru. Totul din jurul meu se năruie. Ma pierd in sarutul pe care mi-l oferă și dorința pe care o tine in frâu. Inima mea bate in sincron cu a lui,formând o melodie pe fundal. Simt focul care arde in pântecele mele, coborând între picioarele mele. Ma ridic ca sa îmi pot înfășura picioarele in jurul sau,simțindu-i acum erecția.

- Nu pot sa îți ofer placere acum roșcat-o,când am promis sa te pedepsesc.

Se oprește din tot ce făcea, iar eu simteam cum îmi cedau picioarele când mâinile sale nu mai erau acolo ca sa mi le țină sprijinite.

- Sa ma pedepsești?

-Sper ca nu ai uitat cuvintele mele atât de repede? Ai permis altuia sa atingă ce al meu. Nu îți fa griji,tipul va plăti.Însă și tu trebuie sa plătești ca te-ai lăsat atinsa de altul.

-Nu poți sa îmi ceri așa ceva când tu nu ești al meu!Nu se poată ca numai eu sa fiu ceea pedepsita când tu umbli cu toate fufele!E inacceptabil și eu refuz sa fac așa ceva.

- Ba pot și tu ai fi putut însă nu aij făcut-o.

-Ce nu am făcut?

-Lilith,eu mi-am pus amprenta asupra ta și am făcut clar oricărui om care a fost la cursa asta ca ești a mea. Însă tu nu mi-ai zis ca sunt al tău și nu ai luat acțiunea când tâmpită aia a venit și ma sărutat.

-De ce ai lăsat-o?

-Dar tu de ce l-ai lăsat? Pana nu vei face clar și tu tuturor ca sunt al tău și pana când nu îmi vei spune cu gura ta ca eu îți aparțin.Nu o sa le resping. Însă nu uita.Mie nu îmi place sa împart.

Spune luând accent pe ultimele cuvinte.

SebastianUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum