Capitolul 4

3K 183 20
                                    

LILITH

Își continua sarutarile, acoperindu-mi cu mana privire. Mainile lui se plimba nestingherite ca si cum ii apartineam de mult. Aud mai multe șușoteli dar nu pot sa le înțeleg deoarece el nu ma lasă. Vrea sa ma domine, sa ma faca sa imi uit existenta. Sa fiu distrusa iar el sa fie cel care ma repara. E ca si cum vrea sa stearga orice amprenta lăsată de vreun baiat asupra mea. Mainile urca tot mai sus, pana când imi deface sutienul. Nu ii pasa ca suntem in vazul lumi si isi indreapta toata atentia aupra mea. Nu stiu cand sau de unde a luat tequila, dar ia o înghițitură  mare si ma saruta. Lichidul fierbinte imi cade picaturi pe gat, făcând sarutul de mii de ori mai intens. Cu o mână rămâne sub tricou si cu alta coboara pana la fund,strângând ușor. Nu ii pot vedea fata insa il simt peste tot,simt cum încearcă sa isi lase amprenta pe mine. Nu stiu cum am ajuns cu picioarele infasurate de talia lui in timp ce el urca pe scari. Dar un lucru e sigur, el este un necunoscut,nu pot face asta.

-Stai! Unde ma duci? zic rasufland greu.

-Intr-o camera? zice confuz. Ca si cum eu eram ceea ciudata.

-Nu nu nu. Asta nu o sa se intample!Nici macar nu te cunosc zic frustrata. Deoarece si eu imi doream acelasi lucru insa  ratiunea mea nu ma lasa sa cad prada dorintei.

-Poti sa ma cunosti dupa. Zice indemnator in timp ce se rapuca de treaba .

-Nu. Punema jos. zic autoritar.

-Bine te pun, esti ok? Zice si ma priveste in ochii ca sa ii pot vedea fata. Atunci ma loveste, mica taietura pe spranceana. Acelasi par brunet si postura intimidanta. Sebastian Allister, tipul peste care am dat cu masina se uita ingrijorat la mine. Ranjetul cu care ma intampinat cand am vorbit prima data lipseste. Avea buzele umflate si rosi de la rujul meu. Parul ravasit si ramansese in tricou. Cum am putut sa nu il recunosc? Poate el nu ma va recunoaste.

-Ahh... Da sunt ok! Sper ca esti ok dar chiar nu sunt pregatita.

-Nu e nicio problema, ai cu ce ajunge acasa? intreaba luandusi mainile de pe fata mea.

- Ba da,am venit cu o prietena. Zic si cobor scarile cautando pe melisa. Ma uit atent prin multime cand o vad pe melisa ca se saruta cu unul.

-Prietena ta e Melisa? Apare in spatele meu sebastian.

.-Da, de unde ai stiut?

-Atunci nu o sa ajungi preadevrme acasa roscato. zice ranjind

-De ce?

-Melisa se saruta acum cu Chase, un prieten. Cel mai probabil vor sfarsit intrun dintre camere pe care noi leam lasat libere. zice razand.

-Mai e valabila oferta? zic resemnata.

-Care dintre ele? Sexul sau dusul acasa? Pentru ca ambele sunt.

-Dusul acasa. zis făcându-ma roșu in obraji

-Desigur hai. Zice si se indreapta spre ieșire.
-Putem trece pe undeva?Sa îmi iau niște mâncare?
-Da,sigur!
-Ok. Zice și se îndreaptă spre parcare din curte. Acesta merge fix către un Mercedes G class,o mașina pe care eu am lovit nu cu mult in urma .Mașina părea nou nouță și cel mai probabil era nou nouță. Deoarece a suferit mari daune și nu avea cum sa arată așa de impecabil.Deschide ușa stânga și intra la volan,își lasă scaunul pe spate de mai ceva conduce din portbagaj.Își poziționează mâinile pe volan și îmi face semn sa intru,uitându-se confuz la mine. Intru in partea dreapta și îmi dau scaunul mai in fata,punându-mi centura de siguranța. Pune mâna pe schimbătorul de viteze si pornește relaxat.Nu știam exact de ce avea încredere într-un străin sa ma ducă la căminul liceului,dar ceva despre el ma făcea sa am încredere,sa îl consider un tip bun deși l-am găsit făcând supra doza de cocaina.Nu știu de ma simt așa de atrasa de un individ pe care nu îl cunosc,despre care știu doar fabule scrise in ziare. Dar un lucru e sigur aveam cumva încredere in el.
Se apleca ca sa ajungă la torpedou de unde scoate o acadea pe care o desface și o arunca in gura.Lăsând ambalajul in torpedou care cade in poala mea. Căpșuni. Gusturi bune, concluzionez. Eram prea ocupată sa ii inspectez acțiunile sa găsesc motivul din spatele lor,aveam probleme de încredere și le știam. Nici nu am realizat când am ajuns in parcare la Mc Donalds.
-Intri cu mine?Întreabă,uitându-se in ochii mei.
-Sigur!Zic puțin intimidata de contactul vizual brusc.
-Ok,hai!Zice in timp ce deschide ușa.

Intram și ne ducem sa comanda.Aleg un mc puișor și când eram gata sa zic la pachet ma întrerupe .
-Aici!Zice și achita plata.
- Mc puișorul este al meu,plătesc eu!
-Lasă ca nu mor de la câțiva dolari!Zice detașat și rânjind.
-Nu se poate așa ceva, lasă-mă sa îți dau banii.
-Ma poți plăti mâncând aici cu mine.
-Fie. Zic,nu știam de ce nu mai vroiam sa fiu in prezenta lui.Dar știam sigur ca sunt intimidata de el.Poate postura lui înaltă sau încrederea de sine pe care o avea.Nu știu exact de ma atrăgea,eram ca doi magneții de feluri opuse, așezati brusc unul lângă altul. Ocupa o întreaga canapea așteptând ca numărul nostru sa apăra pe marele ecran.
Se uita foarte atent la telefon, tastând rapid ca și cum se certa cu cineva. Îl analizam încă de când am intrat in încăperea in care se ținea petrecerea,pur si simplu nu îmi puteam lua ochii de la el.
Se ridica brusc și se îndreaptă spre mc,unde comanda noastră își făcuse apariția pe marele ecran. Vine cu pași mari stand drept, ca și cum niciunul dintre noi nu i-am fi egali.Știe ca lumea se uita la el ca la un zeu,admirând fiecare trăsătura.
Se așeza la masa,punând tăvițele jos. Își ia comanda sa si începe sa mănânce. Este ciudat sa stau sa ma holbez la el cum mănâncă așa ca mi-am luat partea mea și am început și eu sa mănânc.
- Te-ai murdărit aici.Zice și îmi arată colțul guri lui. Îmi iau un șervet și încep sa mă șterg .
-Mai sunt?
-Da.Stai ca te rezolv eu. Zice aplecând-se brusc și ma săruta.

*

SebastianUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum