Sebastian

Capitolul 15

LILITH

29 Octombrie, 11:30

Mă îndrept cu pași hotărâți spre facultate, dar mintea îmi rămâne blocată asupra nopții de acum două zile — un moment care încă mă bântuie.

L-am sărutat pe Sebastian de trei ori până acum. Prima dată la petrecere, apoi după blocuri, în cămin. Fiecare sărut a fost diferit, dar toate au lăsat o amprentă adâncă în sufletul meu. Încă simt buzele lui calde pe gâtul meu, atingerea lor ușoară dar hotărâtă, și vocea lui joasă, șoptindu-mi cu un ton atât de misterios încât îmi încingea sângele:
„Încă nu ești pregătită, Lilith. Bucură-te de săptămânile astea, pentru că atunci când vei fi pregătită, nu vei mai putea scăpa. Fugi acum, roșcato, pentru că atunci când o să te fac a mea, nu te mai părăsesc nici în viața de apoi."

Cuvintele lui încă răsună în urechile mele, iar când a ieșit din cameră, am rămas paralizată, cu inima bătând nebunește. Nici măcar nu știam pentru ce venise, dar deja simțeam că viața mea urma să se schimbe iremediabil.

Campusul facultății era aproape pustiu, o imagine atât de diferită față de zilele trecute, când era plin de agitație. Pregătirile pentru Noaptea Diavolului erau în toi, iar mâine urma să fie cea mai intensă seară a anului. Maria reușise să vândă bilete la prețuri astronomice, între 200 și 300 de dolari, doar 15 bilete în total. Făcusem o grămadă de bani, dar sincer, nu aș fi dat niciodată atâția bani pe un bilet.

Nu voiam să-mi cumpăr un outfit nou special pentru petrecere. Banii îi aveam planificați pentru mașină, pentru modificări care să o facă mai rapidă, mai agresivă, mai... eu. Dar Maria nu a renunțat și m-a convins să merg cu ea și cu Alexa la mall.

Am hoinărit ore întregi prin Zara, Stradivarius, Bershka, Primark, Reserved — și multe alte magazine pe care nici nu le mai țin minte. Maria a ales o rochie albastră, fără bretele, care îi scotea pielea albă într-o lumină aproape eterică. Alexa a optat pentru o fustă mini care îi evidenția picioarele lungi și un top care îi scotea bronzul în evidență, părul șaten împletindu-se cu farmecul ei natural.

Eu? Eu m-am lăsat purtată de instinct și am ales negrul. O rochie neagră, simplă și totuși cu o eleganță aparte: cu spatele gol, corset în zona abdomenului, mâinile acoperite de o dantelă delicată, iar în față, un decolteu pătrat care lăsa o notă subtilă de provocare.

Părul meu roșu, lung și lucios, era singura mea culoare. Nu sunt roșcată natural, însă am ales această culoare încă din clasa a 9-a și de atunci nu m-am mai putut despărți de ea. Am vopsit lunar rădăcinile pentru a păstra intensitatea, iar roșul meu e acum o extensie a personalității mele — aprins, rebel și imposibil de ignorat.

În picioare mi-am pus o pereche de pantofi cu toc și platformă de 5 centimetri, pentru că, până la urmă, o rochie neagră simplă poate deveni uimitoare cu accesoriile potrivite.

Pe 30 și 31 aveam vacanță — două zile de libertate, două nopți în care de Halloween urma să dăm drumul la distracție. Căminul începea să fie decorat, iar atmosfera se încărca de emoție și mister.

Nu pot spune că am sărbătorit vreodată Noaptea Diavolului. Pentru mine, sărbătorile adevărate erau Crăciunul, Paștele, și zilele de naștere. Restul? Ziua Recunoștinței, 4 Iulie și alte sărbători americane, erau doar niște curiozități, ținând cont că originile mele sunt europene.

Mintea mea a început să rătăcească iarăși spre Sebastian, la modul în care mâinile lui căutau pielea mea, la fiecare atingere care-mi provoca un fior, la promisiunile lui nerostite.

„Lilith! Unde ai plecat cu gândul? Trebuie să mergem la pensat și la laminare! Avem programare la 19:30! Hai, rapid!"

Vocea Mariei mă readuce la realitate, iar eu încerc să adun ce mai rămăsese din mine.

**

30 Octombrie, 12:10

Zgomotele puternice de pe fundal mă trezesc din nou. Dulapuri care se închid violent, obiecte care sunt mutate fără grijă. Trag pătura peste cap cu o mână tremurândă, încercând să mă izolez de lumea zgomotoasă din cameră.

Dar zgomotele continuă. Nu pot să mă mai prefac că nu le aud. Îmi dau pătura jos și privesc în jur. Melisa, colega mea de cameră, pare o tornadă în mișcare. Are ondulatorul în priză și își face buclele cu o seriozitate aproape comică. Bigudiuri, fixativ, și tot felul de ritualuri feminine la care eu nici măcar nu mă pricep.

Mă uit la ceas și văd că e abia 12:15. Cum poate să fie atât de devreme și să fie deja atât de pregătită?

Mă întind leneș spre baie să-mi fac cele necesare, apoi mă întorc în pat cu laptopul, alegând un serial popular pentru a-mi distrage atenția. Ignor privirile Melisei, care mă studiază din când în când, probabil nedumerită de lipsa mea de chef.

17:05

Mă uit iar la ceas și mă hotărăsc că e timpul să încep pregătirile. Părul meu lung cere atenție, iar eu mă răsfăț cu o baie lungă, folosind șampoane care-mi lasă părul moale și strălucitor. Pielea îmi pare acum fină, aproape catifelată.

Îmi usuc părul natural, știind că îmi vor ieși bucle lejere, dar bretonul îl fixez cu un bigudiu, să stea exact cum vreau.

Machiajul meu e întunecat, dramatic. Pleoapele sunt conturate cu negru și maro, iar pietrele albe așezate aleatoriu adaugă un aer misterios. Mi-am dorit să-mi fac un eyeliner perfect, dar mâinile mele încă nu au stăpânit arta simetriei.

Îmi conturez buzele cu creion maro închis și aplic un ruj nude deasupra, iar când mă privesc în oglindă, arăt dur, impenetrabilă. Poate că asta îi ține pe cei pe care nu-i plac departe.

Cu toate acestea, când ies din cameră, știu că nimic nu va mai fi la fel în seara asta.

***

EDITAT  

Nu va las așa. Capitolul 16 o sa fie postat tot azi!💪🏻🎀