Capitolul 21

1.4K 114 11
                                    

LILITH

-De ce naiba ii răspunzi la telefonul lui sor-mea Sebastian?

Simt cum încep sa plâng.

-Unde ești Lilith? Te caut de 6 zile in continuu. Toți te căutam.

-Te-ai culcat cu ea? Răspunde la întrebare odata!

-Nu! Cum ai putea crede așa ceva.

- Dacă eu îți răspundeam de pe telefonul lui Cloud tu ce credeai?

-Înțeleg ce vrei sa zici. Dar nu as face asta. Unde ești? Ești data dispărută la poliție Lilith.

-In Rusia.

-Ce cauți pe alt continent și din toate țările in Rusia?

-Pai am decis sa îmi iau o vacanța ca mi sa urat de las Vegas. AM FOST RAPITA DOBITOCULE.

- Nam banii pașaport sau ceva. Pune mâna și suna la poliție i-ați un zbor și ia-ma de aici.

-Unde in Rusia ești?

-Nam habar.Stai sa întreb.

Il întreb pe ăla de la benzinărie unde suntem si îmi zice ca in Samara.

-In Samara dacă am înțeles eu bine. Închid ca se uita vânzătorul ciudat pe mine. O sa ma duc la cel mai apropiat spital și o sa cer ajutor oricum am nevoie de ajutor.

Închid apelul înainte sa ii pot auzi răspunsul. Intru pe Maps pe telefonul lui asta și ma uit la cel mai apropiat spital.

Nu am sunat la poliție pentru sigur afla. Însă acum vine partea cea mai grea.

Sa îmi tai venele.

Deși am tăieturi pe corp nu sunt destul de adânci încât sa fiu internată. Trebuie sa stau in spital astfel chiar dacă ar afla unde ma aflu nu ar putea sa ma ia. Am nevoie sa ajung in stare critica. Era mai simplu cu pastile da de unde banii.

Ma îndrept inapoi la tejghea și ii înapoiez telefonul rugându-l sa îmi aducă un pachet de țigări.

-Numai avem aici însă dacă aștepți ma pot duce pana in depozit.

-Sigur,aștept.

Nu aveam nevoie de mai mult. Deschid casa și iau banii care părea mai marii. Nu știu ce folosesc ruși însă se pare ca euro sau dolari nu.

Ma uit și după niște biguri. Și ies pe usa. Am lăsat mașina aproape unde sa pot alimenta. Bag cât mai pot benzina ca așa îmi zise tipul.

-Hei stai pe loc!

Nici nu pun pompa la loc ca fug spre locul șoferului. Închid ușile in timp ce tipul îmi bate in geam. Întorc cheia in contact,schimb viteza si calc accelerația.

Las tipul sa tipe in urma mea și intru in oraș.
Samara.Nam auzit de acest oras in viața mea.

Nu pot lasă mașina in fata spitalului. In fata secției de poliție ar fi mai bine. In caz de m-au localizat cu ajutorul masinei sa creadă ca am cerut ajutor.

Ma uit sa văd prin apropiere semnul de spital și pentru poliție. 

Parchez mașina undeva pe lângă secția de poliție, arunc cheia in gunoi. Planul sa o vând sa dus pentru ca nu știu rusa.

Ma îndrept spre cel mai apropiat supermarket. Fiindcă trebuie sa imi schimb îmbrăcămintea nu pot risca sa fiu detectata cu camerele de securitate.

Intru in magazin și imi iau o pereche de blugi scurți cu un hanorac negru cu fermoar. Și îmi iau niște papuci de cauciuc.

Ajung la casa și mie le pun pe banda. Tanti îmi zice ceva in rusa însă eu ii întind bani și zic no russian. Își ea ce ii trebuie de acolo îmi da rest câteva monede și un bon.

Trebuie sa ajung tot la o benzinărie. Una mai veche. Ma plimb de străzile din Rusia pana când văd un local care are niște semne neiluminat mai sa ii cada semnul. Perfect.

Intru in local și ma așez la masa . Vorbesc cu chelnerița pe engleza noastră amărâtă si îmi comanda o pizza care îmi zice ca va dura 40-50 minute numai bine.

O întreb de toaleta si acum e acum.

Intru pe usa maronie intr-o toaleta care miroase îngrozitor. Nu eram eu ferm convinsă de explicația lui Sebastian dar acum am probleme mai grave.
Ma schimb rapid in hainele cumparate si îmi scot bigul din buzunar. Rup o fâșie de material din rochie in timp ce ii rup coada bigului. Învăluiesc jumate de lama cu fâșia rupta si acum e acum.

Trebuie sa fac asta. Am nevoie de timp. Un zbor poate dura ore si nimeni nu va crede ca mam dus la spital.  Am nevoie de timp.

Îmi caut cu mâna dreapta venele de la mana stanga si apăs.

Mai fac câteva lini astfel încât sa ma asigur ca nu voi putea opri sângerarea decât cu bandaje.

Nu ma vor elibera imediat deoarece mai am tăieturi pe corp.Voi părea o persoana care vrea sa moara.

Îmi dau hanoracul de peste tăietura. Spăl lama in chiuveta si o arunc in cos. Îmi trag glugă pe cap si ies din baie.

Părăsesc local. Și ma uit după un spital. Întreb si ceva oameni pe drum. Însa unul îmi zicea intr-o direcția iar altul in cealaltă.

Într-un final l-am găsit. Ușile se deschis automat si iau loc pe un scaun. Am nevoie sa sangerez mult mai mult deși încep sa văd in ceață.

-Vam nuzhna pomoshch' miss?

-Ce? E tot ce reușesc sa spun pana sa cad la podea.

*

URMĂTORUL CAPITOL POV SEBSTIAN
Ig:esmeray._raven
Tt:esmeray.raven

SebastianUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum