Exterminatorii

Capitolul 7

        Cristi pov.
         Ați trecut prin acea senzație? Când simți că viața ta se scurge încet, încet. Eu trec prin ea.......tocmai în acest moment. Îmi pun mâna în zona inimii. Sânge. Mult sânge. Cad pe jos. Nu mai aud nimic. Ultimul lucru pe care l-am auzit a fost:" Îmi pare rău, fiule!" spus de mama înainte să mă împuşte. Adevărul e că am trădat-o. Am vrut să-mi ajut frații să-l salveze pe Berry.......am eşuat. Mi-am dezamăgit şi frații şi mama. Tot ce văd este o lumină albă şi câteva umbre care o acoperă parțial.
      -Cristi. îmi aud numele strigat  de către acea lumină.
      -Diana? întreb.
      Din lumina albă începe să iasă Diana. Este îmbrăcată toată în alb cu părul ei şaten lăsat desprins.
      -Cristi....frate, hai! spune luându-mă de mână. Încet, încet mă desprind de corpul meu. Pot să-mi văd frații, alături de Dudu şi Berry, aplecați peste mine încercând să mă resusciteze. Mama.....adică Roxi, că ea nu poate fi o mamă, stă. Pare uşurată........de moartea mea. Diana mă priveşte direct în ochi.
      -Nu a ştiut cum să ne aprecieze. spune aceasta.
      -Hai! spun luând-o de mână şi pornind împreună către lumină, nemaivrând să stau acolo şi să-mi văd mama fericită de moartea mea, nici măcar o secundă.

      Dudu pov.
      Sunt cu ochii pe Roxi. Cine ştie cine va fi următoarea ei victimă. Anastasia plânge pe jos, tot încercând să-l readucă pe Cristi înapoi.......fără vreo şansă.
       -E mort. Nu ştiu de ce vă mai chinuiți. spune Roxi rece.
       -Cum poți spune aşa ceva? Era fiul tău. strig la ea.
       -Un fiu care m-a trădat. spune aceasta ridicându-se în picioare.
       -Eşti un mostru! strigă Anastasia.
       -Dacă vrei să mai trăieşti, ar fi bine să nu mai strigi la mine. spune Roxi.
        -De ce? întreabă Alex.
        -De ce,ce? întreabă înapoi Roxi.
        -Ce ți-a făcut că să-l omori? Că ne-a ajutat? Aşa ai omorât-o şi pe Diana. Nu ți ruşine? întreabă Alex.
        -Deloc.
      

        Berry pov.
        Alex o tot ține ocupată pe Roxi, ca să pot eu da mesaj către ceilalți exterminatori. Gata. Îi fac semn lui Alex să înceteze. Alex încetează interogatoriul şi se aproprie de mine. Se pune jos în fața mea.
        -Gata? mă întreabă acesta în şoaptă.
        -Da. îi răspund la fel de încet.
        Ochii Roxanei.....adică mamei Anastasiei şi al lui Alex....nu ne părăsesc. Ce vrea să ne facă? Să ne ucidă pe fiecare la interval de o oră, sau ce? Încerc să mă apropri de Anastasia, care plânge, cu capul lui Cristi în poală şi plină de sânge pe mâini.
        -Hei, hei! Tu, înapoi! se răsteşte Roxi la mine.....mă retrag. Doamne, sper ca exterminatorii să citească tocmai în acest moment mesajul.

         Dima pov.
         Agitație! Aşa pot exprima ceea ce se întâmplă acum la sediu. După ce am primit mesajul de la Berry, am început să ne mobilizăm. Pistoale, dube... De toate pentru toți. Nu a fost nevoie de niciun cuvânt....am sărit toți. Chiar şi Paul a revenit. Berry chiar ştie să ne unească. Asta-i o demonstrație că nu contează unde suntem, la greu ne vom unii cu toții.

       Anca pov.
       Eram în maşină, urma să plec înapoi în Irlanda, până am primit un mesaj de la Berry.
       -Stop! strig la Elaija.
       Acesta opreşte maşina.
       - Ce s-a întâmplat? mă întreabă el confuz.
       -Berry are nevoie de noi.
       -Acum ?
       -Acum.
       Cu acest ultim cuvânt, Elaija face o schemă demnă de cursele de maşini şi porneşte către sediul Roxanei, la îndrumarea mea. Ce-o fi o fi.

        Capitol nou!! Sper să vă placă!