Capitolul 20

157 11 0
                                    

     -Hahahahaha!
     -De ce râzi?
     -Tu chiar nu ştii ce se întâmplă?
     -Nu.
     -La mulți ani!!!!
     Mă întorc şi văd tot grupul. Încep să cânte "La mulți ani!". O Doamne, am fost atât de aglomerat şi am uitat de ziua mea.
     -Auzi tu chiar eşti unchiul meu?
     -Da. spuse Hubert.
     -Super. Şi cu nunta?
     -Se va ține, dar nu acum. spuse Damian.
     -Deci m-am agitat degeaba.
     -Să-ți fi văzut fața:"Dacă nu mă întorc...". Hahahaha! grăi Paul.
     -Mă bucur că te-ai amuzat de săracu' Berry. spun.
     -Berry, mă crezi că eu am aflat de toată şarada asta după ce ai intrat în fabrică. Deci şi eu m-am alarmat. spuse Bell.
     -Suflă în lumânări! strigă Liviu şi întinde tortul în față.
     -Pune-ți o dotință. mă îndemnă Alina.
     -Îmi doresc.....
     -Berry, fiule, nu spune cu voce tare că nu se mai împlineşte. spuse Cosmin.
     Trag aer în piept. Mă uit în jur la toată gaşca mea. Fete, băieți, înalți, scunzi, blonzi, bruneți.... Toți sunt diferiți, dar sunt familia mea. Oricât de mult mă inervează uneori, sunt persoanele care mă iubesc cel mai mult. Mă uit la tortul pe care scrie "La mulți ani, Berry! 13 ani." . Nu ştiu dacă ştiți dar eu teoretic trebuia să am 2 ani, dar fiind fiu de vampir şi vrăjitor m-am dezvoltat repede. Trecem peste. Anul acesta a fost super! Mi-am mărit familia, mi-am găsit tatăl, am devenit hibrid, l-am cunoscut pe vampirul original Klaus (chestia asta ma obosit enorm) şi nu trebuie să uit să-l pun pe listă şi pe Paul, care a demonstrat că chiar şi profii de istorie pot fi cool şi periculoşi, dar şi mai important, că a fost omul care m-a susținut cel mai mult şi , chiar dacă nu ştie, el a fost mereu modelul meu masculin în viață, un al doilea tată. Ridic privirea. Toți aşteaptă să suflu în lumânări. Îmi doresc să rămână totul aşa. Suflu. Un val de aplauze se aude din partea familiei mele. Nu mi-aş putea dori o viață mai bună.
     -Vă iubesc! strig eu dintr-o dată.
     Toți îşi întorc capul spre mine.
     -Si noi! spun toți în cor, apoi revin la mâncat tort şi ce naiba mai fac.
     În acest an am învățat multe. Am învățat că viața ta nu înseamnă nimic dacă n-ai cu cine să împărtăşeşti bunele şi relele. Sper că vom rămâne mereu aşa uniți.

      Vă mulțumesc pentru cele 1300 de vizualizări, pentru voturi şi pentru follow. Chiar mă faceți fericită. Mă bucur că îmi apreciați povestea. ;) :) :*

ExterminatoriiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum