GARSONIERA

Capitol 6 -Alma

       Omul ăsta mă înnebunește. Mă lovesc tot mai des de el sau mai bine spus de lucrurile sale. Apoi mă trage la răspundere într-un mod specific lui. Am ocupat doar două sertare, dintre cele mai mici, din baie, iar pentru asta a fost nevoie să-i reorganizez lucrurile personale. Cine naiba are un sertar întreg destinat prezervativelor? De ce periuța de rezervă e lângă gelul de păr, iar pasta de dinți la aparatul de ras? Mi-am așezat câteva produse de îngrijit părul pe suportul din duș, periuțele de dinți ale amândurora pe un suport special destinat celor electrice, iar celelalte lucruri personale le-am înghesuit în sertar. Și tot el nu are loc! L-am auzit bombănind că nu-și găsește setul pentru stilizarea bărbii, apoi, când și când sertarele trântite pe rând, căutând te miri ce sau că a folosit șamponul meu când de fapt îl căuta pe al lui, că de, avea ochii închiși. E atât de greu să-ți recunoști obiectele personale sau să ai grijă de ele? Îmi vine să-i leg prosopul de gât când îl găsesc aruncat lângă coș sau să-i arunc tubul de pastă de dinți în cap, când îl găsesc desfăcut pe marginea chiuvetei. De capacul de la wc nici nu mai zic. Îl trântește dinadins înainte de a-l ridica. Mă calcă pe nervi! Ba mai nou se comportă ca și cum aș fi responsabilă de hainele lui. Ăsta are impresia c-aș fi cu adevărat nevastă-sa și deja mi-am preluat responsabilitățile față de el și de casă?

        Deunăzi a băgat capul pe ușă și m-a întrebat grăbit unde este tricoul cu dungi. Concentrată la laptopul unde pregăteam un proiect, am ridicat din umeri, cu indiferență. Bineînțeles că știam unde este, doar  i-l călcasem de dimineață și-l așezasem pe umeraș lângă celelalte tricouri și cămăși. Dar în niciun caz n-o să-l las să afle că eu mă ocup de această treabă. Să-i fie îndatorat în continuare lui tanti Maria. Îmi este de ajuns că femeia îmi mulțumește,  recunoscătoare pentru că i-am luat o grijă de pe cap. Dan este un dezordonat, iar faptul că-i țin sub control dressingul și tot spațiul în care locuiește, pentru ea înseamnă enorm. Am rugat-o să rămână între noi și sper să se țină de cuvânt.

       Baia asta comună îmi dă de furcă. Dacă ar avea una pe hol, jur că n-aș mai intra vreodată în asta. Ba chiar aș bloca ușa definitiv. Dar singura baie care n-are legătură cu vreo cameră este cea de la parter, iar acolo aș da nas în nas cu Anușca și aș ridica alte întrebări. Așa că nu-mi rămâne decât să o împart cu el și să-i suport toate năravurile. Uneori uit să încui ușa lui pe dinăuntru și mă trezesc că intră fără nicio jenă. Poate aș fi mai înțelegătoare dacă ar mima o scuză.  Când mă spăl pe dinți intră să-și ia deodorantul, îmi ondulez câteva bucle înainte de cină, își dă drumul la duș și se dezbracă de toate hainele de parcă ar fi singur în acel spațiu. Și dacă o găsește încuiată nu-l deranjează prea mult. Bubuie în ea până mă scoate afară și comentează că lui nu-i plac ușile închise, excepție făcând poate doar timpul petrecut pe tron.

       – Știi, ai putea să bați frumos la ușă, să întrebi dacă am terminat! i-am spus într-o seară, sătulă să ies din baie, demachiată doar pe jumătate.

       – Dar cine ți-a cerut să pleci? Cum ți-am mai spus, este loc pentru amândoi! Dacă pe mine nu mă deranjează, de ce te-ar incomoda pe tine?

       Și ca să-și demonstreze vorbele s-a întors cu fața spre mine, în toată splendoarea goliciunii sale. Măcar în cabina de duș stătea cu fundul la mine. M-am fâstâcit și am ieșit împleticindu-mă de acolo. Este exhibiționist, vrea să mă enerveze, ori nu-l interesează deloc ce impresie lasă celor din jurul lui. La această concluzie am ajuns.

       Într-adevăr și eu am greșit o dată, dar nu a fost dinadins cum procedează el. După o baie lungă, la ieșire, am uitat să-i descui ușa. După miezul nopții a intrat în camera mea, de pe hol, țopăind și vociferând că-mi bat joc de el. Am sărit ca arsă, când am auzit izbitura și lumina aprinsă aproape simultan. Am țipat, speriată, dar, somnoros și nervos cum era, nici nu m-a luat în seamă. S-a sprijinit de ce i-a apărut în cale până la baie și dus a fost, pe când mie mi-a luat mai bine de o oră să adorm la loc.