Un anonim...misterios

Capitolul al XXVIII-lea

Aerul rece de iarna devine din ce in ce mai insuportabil.Alerg printre fulgii mari si grei de zapada.Inca ma gandesc la acel anonim.Ce vrea sa spuna?Cine e prima victima?Nu conteaza!Trebuie sa ajung acolo!Cu orice pret!In aproximativ 15 minute de alergat,am ajuns la destinatie.Aud cum telefonul imi vibreaza.Il scot din buzunar si nu incape indoiala.Era anonimul.

"Bun,deci ai ajuns!Vin-o la ultimul depozit pe dreapta.Te asteptam.

Cu drag,

Anonimul"

Ce vrea sa spuna prin te asteptam?Deci a rapit pana la urma o persoana.Trebuie sa ajung cat mai repede!Fug cat ma tin plamanii,si se pare ca sunt in fata depozitului.Deschid trapa si intru in el.E intuneric si liniste.Prea liniste.Brusc luminile se aprind.In fata mea sta...Ella legata la maini ,picioare si gura.Ma vede si incearca sa tipe dupa mine.

-Ella!

-Nu fa niciun pas!

Anonimul era langa scaunul Ellei!Cand am vazut persoana care a rapit-o am incremenit instantaneu.Era...Robert Hall.Furia mi-a acaparat tot corpul.Simt cum sangele fierbe in mine,iar fata mea s-a facut rosie de furie.Ce are de gand sa faca?Sa mai omoare un om nevinovat?DIN NOU?!

-Ce vrei,Robert Hall?

-Oh?!Asa vorbesti cu mine,Alexander Robinson?Pana la urma,fata e la mine!

O apuca de par si i-l strange.Voiam sa ma duc la ea,dar si-a scos pistolul.Mi-am inaltat bratele in sus in semn de predare,rugandu-ma sa o lase in pace,iar noi doi sa ne confruntam.

-Te predai asa de repede?

-Ai un pistol in mana indreptat spre Ella.Ce crezi ca ar face un om normal cand vede asta?

-Sarcastici la ora asta?Nu crezi ca viata ei depinde de tine?Daca ma enervezi cu chestii de genu asta,pot s-o omor.Sti ca am omorat atatia oameni,nu?

Voiam sa-l bat pana ii suna apa-n cap,dar stiam ca nu pot.Inchit in sec,si analizez situatia in care ma aflu.Ella e capturata de nemernicul de Hall,iar eu nu pot sa fac nimic deoarece are un pistol indreptat spre ea.Singura mea sansa e sa negociez cu el,dar ce?

-Ce s-a intamplat,Alexander?Ti-e frica?

-Hall,hai sa gandim in felul urmator:ea nu e implicata cu nimic in pros--in problema noastra.Da-i drumul,si sa rezolvam chestiunea ca niste barbati.Nu crezi asta?

-Barbati zici,nu?Nu ma cunosti,Robinson?Eu nu sunt cinstit ca unii!Eu actionez dupa instinct.Pana la urma...nu ar mai fi amuzant,nu?

Cand era gata sa apese pe tragaci,eu alergam spre el ca sa-l opresc.Ella plangea din ce in ce mai rau.Credeam ca acesta e sfarsitul.Totul era ruinat.Am pierdut!

-Esti un idiot.

Din intunericul depozitului,oberv ca iese ea,imbracata toata la negru cu o privire ucigatoare.Pune mana pe pistol,iar glontul ajunge in mana ei.Siroaie de sange curg,iar eu par din ce in ce mai speriat,dar nu voiam sa arat slabiciune.Robert Hall face cativa pasi in spate,iar ea emana un sentimente complexe:furie,singuratate,nostalgie,distrugere.

-De cand n-am asteptat aceasta zi,Robert Hall.Pentru toate pacatele tale,te voi distruge,asa cum mi-ai distrus familia.Fi pregatit!

Observ cum Robert Hall ranjeste amenintator.Ma grabesc sa o dezleg pe Ella de franghii.Cand am dezlegat-o,am putut sa vad o fata nu tocmai puternica,ci o fata care vrea sa fie protejata.M-am pus in dreptul ei,mi-am luat pumnalele din buzunarele hanoracului si m-am uitat la ea.Era complet surprinsa de reactia mea,dar si-a scos sabia din teaca.Ne-am uitat amandoi la el,la ucigatorul visurilor noastre.Nu-mi vine sa cred ca ziua aceasta a venit