Flăcările Interzise Ale Iubirii #1 (Seria Interzis)

Capitolul 27

Isadora

  Nu am înțeles mare brânză încă de când am plecat de la acea petrecere. Nate îsi da demisia, apoi felul in care m-a cunoscut, iar acum îmi spune ca are un fare geaman.

Dacă îmi vine sa mă arunc de pe acoperiș? Da. Absolut.

Minute bune eu stau sa îl privesc pe Nate care se uita in gol la parbriz. Nu a mai scos vreun cuvant, doar si-a trecut mâinele agitat prin par. L-am lasat sa stea in liniste pentru ca înteleg momente din astea, dar linistea ma sperie mai tare decat orice in momentul ăsta.

-Nate...ai vrea totusi sa imi vorbesti?

Pare ca dea-bia acum mi-a auzit vocea pentru ca tresare si se uita la mine brusc.

-Ah, da, scuze iubito.

Si-a mai trecut odata mana prin par, nu o făcea des, dar o facea doar cand era stresat, iar asta nu se întampla vreodata, nu in preajma mea cel putin.

-Am o viata complicata, Isadora, stii? Totul a fost bine pâna la vârsta de 9 ani, de atunci in familia mea au existat multe certuri. Nu am vorbit niciodata despre fratele meu Viciente pentru ca el niciodata nu a fost cu noi, nu prea statea acasa, de cele mai multe ori statea la bunica, se împaca foarte bine cu ea, nu stiu de ce. La un moment dat mama s-a certat cu bunica, adica mama ei, din motiv ca de ce fiul ei sta mai mult la ea, credea ca este o influenta proasta.

Ascultam cu atentie ce spune, fiind de-a dreptul confuza de poveste. Este ciudat acum sa aflu ca Nate are un frate geaman.

-Atunci cand noi ne-am mutat in Madrid, el nu avrut sa vina cu noi, si a decis sa se duca la bunica noastra in Rusia. De atunci nu am mai auzit nimic de el, credeam ca este mort, sincer...pentru ca nici bunica nu mai știa nimic, iar mama a intrat într-o depresie urâta, a fost o perioadă mai grea.

În glasul lui se auzea o urma de nostalgie si tristete. Probabil nu este obisnuit sa povestească asta cuiva, din moment ce mie mi-a zis de-abia dupa ce chiar era nevoie.

-La naiba! Spune-mi ce iti amintești ultima data ce ai facut cu mine, ca sa îmi pot da seama daca am fost eu sau fratele meu.

Am încercat sa ma gandesc bine. Acum nu avea cum, deci ar trebui sa ma gandesc la ziua de ieri.

-Pai...dimineata am venit la liceu, nu te-am vazut atunci, apoi dupa pranz m-am dus la baie, ai intrat peste mine probabil m-ai urmarit, si apoi...

-Nu îmi spune ca te-a sarutat.

Nu mai puteam sa îi raspund la întrebare pentru ca deja am înteles ca nu a fost el. I-am sarutat fratele geaman...

-Nate...

-Osa îl omor cu mâna mea, jur!

Realizarea faptului ca eu l-am sarutat pe Viciente fara sa stiu ma cuprinde ca o menghina. Ma macina pe dinauntru sa stiu ce prostie am facut fara sa constientizez. Stomacul incepe sa ma doara groaznic. Încep sa ma agit pe scaun si sa îmi musc tare buzele, până o sa îmi simt sangele curgand siroaie pe pielea mea.

-Doamne! Ce am facut...eu nu stiam...

Nate ma cuprinde de mână si ma strage de ea destul de tare ca sa îi atrag atentia. Nu am simtit ca plâng pana m-am uitat la el si l-am vazut în ceata din cauza lacrimilor.

-Hei, iubito, nu ai de ce să plângi, nenorocitul ăsta vrea sa ne desparta și nu știe cum sa o facă, dar nu o sa las asta să se întâmple. Îți jur!

I-am simțit promisiunea până în vene. Știam ca o sa se tina de ea indiferent de situație. El este ca jumătatea mea de suflet, care a așteptat sa mă vadă în sfârșit.