Fantasmele gândirii

11 2 0
                                    

Prin fiecare privire aruncată insprespre zare,

Tu-mi apari dansând,

Aritmic pe-un covor de frunze

Și petale 

Lăsând în urma ta un dor prelung

Și o dorință-n piept arzând.



Ce zâmbet larg pe buze-ți strălucește

Pășind, plutind spre apus,

Fără să-ți pese parcă

De inima-mi însângerată




E vuiet surd în atmosferă

Și frunze și petale-s prinse-n al tău dans,

Se tânguie și toamna 

Gândind la ce-a rămas,

Un pas…

În zare ai plecat,

Eu am rămas.




Îmi mai apari din când in când,

Dansându-mi printr-un gând

Zambindu-mi larg. 

Știu, n-ai să mai vi,

Dar nu uita iubito,

Eu am rămas. 

GânduriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum