Vina îți picură din gene
Și-n palmă ți se zbate dorul.
Ceața neagră se așterne
Peste trupu-ți dezgolit,
Așteptând să apară între perne
Însuși salvatorul.
Dar, ți-e gândul prea departe
Călărește o stea , în noapte
Și goneste galopând
Sacadat și șchiopătând,
Căutând să îți salveze, amintirea
Noaptea și-a înfipt
Colții negrii în trupu-ți dezvelit
Și din piept îți curg șiroaie
Vina si durerea care,
Murmură șoptit
Înc-o ultimă chemare.
Vocea-ți palid mai șoptește
Înc-un gând aproape frânt,
Însă noaptea-ți cucereste
Ochii-ți negrii suspinând.
