Stau de ceva vreme agățată de parapetul vasului, privind cum linia de la orizont se mărește, pe măsură ce intrăm în apele Kadarei.
Mă doare sufletul când zăresc portul.
Nu știu ce mă așteaptă pe țărm, nu-mi amintesc. Poate e domnul Winnow acolo, instructorul de la Vulturi. Îl știu din vedere, din vizitele pe care le făceam cu tata.
Și mai pot fi numită un recrut în Tabăra Kazdin, dacă am uitat toți anii de instrucție?
De când am urcat pe corabia griviană mă apasă un sentiment de neliniște, am mereu impresia că uit ceva esențial, că trebuia să fac ceva foarte important care mi-a scăpat printre degete.
- Fitzgerald! îl chem pe Fizz încetișor. Poți să vii puțin?
Dintre toți colegii de echipaj, îi recunosc pe Jason și Kings cu care am fost în clasele primare, și pe Adal, al cărui tată e Arhivar la castel. Toți ceilalți- gemenii Bailey, Abrasas, Hofser, Danis- sunt străini pentru mine.
Fitz se apropie rapid, cu un zâmbet neliniștit pe față.
- Spuneți, domnișoara Lider!
Ah, să nu uit. Mai sunt și Lider pe deasupra. Mă simt ca o impostoare în propriul corp, și nu cred că există sentiment mai groaznic pe lume.
- Fitz, să înțeleg că am căzut proba finală? Ce se întâmplă cu cei care eșuează? Crezi că Jason va avea de suferit mai mult decât restul, fiidcă e căpitan?
- De fapt... m-am tot gândit la asta. Teoretic... doar teoretic, dacă ajungem diseară, înainte de ora 12... trecem Proba Finală.
- Poftim?!
- Nu suntem legați de vas, știi? De Orion, vreau să zic. Proba Finală se încheie atunci când ajungem noi în Kadara, echipajul. În general se presupune că ajungi cu vasul cu care ai plecat, dar au mai fost cazuri... când au ajuns cu altceva.
- Stai, vrei să spui... încă avem timp să trecem cu bine de chestia asta?
- Dacă ajungem înainte de 12 noaptea, repetă el. Astăzi e ziua limită.
- Oh, zei mari!
Prima veste fericită după un șir lung de evenimente foarte triste. Pentru că Jason a fost irascibil tot drumul înapoi, echipajul s-a certat încontinuu, iar căpitanul vasului ne-a amenințat la fiecare port că ne lasă pe jos.
Cântăresc o clipă ideea de a-l aborda pe căpitan, după care îmi dau seama că oricum n-ar face nicio schimbare doar de dragul meu. Dacă vreau să obțin ceva de la el, trebuie probabil să discut cu Ildris.
Pe care l-am jignit bine în ultimele zile.
Cobor puntea spre cabina lui cu inima strânsă. E ultimul lucru pe care vreau să-l fac, dar dacă asta ne face să ajungem la timp, atunci sunt gata să mă milogesc de oricine.
După prima bătaie aud un intră apăsat, și am un moment în care parcă vreau să fug. Fii serioasă, Ivy. E doar un om, nu e zeul Kaa!
Ei bine, nu chiar.
Intru șovăielnic, lăsând ușa întredeschisă în urma mea.
- Domnule Instructor, dacă-mi permiteți...
- Îți permit! mă întrerupe scurt. Care-i problema? Spune repede, sunt prins cu toate astea!
Face un semn spre hârtiile împrăștiate pe tot biroul, și-mi dau seama că scrie niște rapoarte cu foarte multe informații.
CITEȘTI
VULTURII MĂRILOR. Cronicile Taberei Kazdin volumul 3
Adventure"- Atunci, ai vreo problemă cu mine? - Te șochează asta, Alteță?! Sau ai cumva impresia că toată lumea se învârte în jurul tău? Ghici ce, Ildris Nasir! Ești doar un prinț înțepat, iar eu nu mă pot preface că te plac! - Nu mă șochează chiar deloc. Nu...
