Augustin Damien Rivera
Îmi trec degetele prin păr, simțind cum fiecare fir e încărcat de electricitatea furiei mele. Mi le opresc la ceafă. Suflu frustrat aerul pe gură și închid ochii. Încerc să nu fac vreo scenă, dar mi-e atât de greu să nu mă manifest. Furia îmi fierbe sub piele. Trebuie să mă descarc cumva și cred că aș fi în stare să înhaț pe prima tipă care ar accepta să vină cu mine în clipa asta. Aș băga-o în baie și i-aș trage-o în draci ca să scap de toți nervii pe care i-am acumulat în decursul zilei de azi.
Înghit anevoie, neavând stare deloc. Îmi rotesc capul, căutând, și mă încrunt când în raza mea vizuală apare un chip familiar. E de cealaltă parte a mea. Îmi plimb ochii pe trupul ei și îmi mușc limba. Pantaloni aceia negri, lungi și mult prea strâmți pe picioarele ei îmi fac imaginația să o ia razna și penisul să-mi zvâcnească în strânsoarea blugilor pe care-i port. Un suspin îmi părăsește gura.
Știu exact unde ar trebui să stea picioarele alea, pe umerii mei în timp ce gura mea gustă lacomă din dulceața fructului ei pur. Cât de mult vreau să-i plesnesc fundul și să-mi încurc degetele în părul acela ciocolatiu al ei.
Fute-m-aș! Îmi frec fața cu palmele și îmi mușc obrazul pe interior, din cauză că mintea mea fuge într-o altă direcție, decât unde ar trebuie să fie: s-o găsim pe nemernica de Hailey.
Chiar și așa, nu pot să nu mă întreb: Ce caută Christina de una singură în mall și unde mama naibii e sora mea?
Inspir și expir. Îmi plimb limba prin gură ca să nu-mi mai scape vreo altă înjurătură și mă urnesc din loc.
Chiar le este atât de greu să spună unde dracu' merg?
M-am săturat să-i tot explic Aleerei de parcă ar fi avut șase ani, că trebuie să anunțe unde merge, cu cine este și așa mai departe – vreau să știu că e în siguranță –, acum mai trebuie să fac pe dădaca și cu ea?
Îmi reglez mersul cu al ei, continuând pe aceeași traiectorie. Ochii mei sunt fixați pe ea. Pe felul în care arată. Pe felul în care merge. În care se poartă. Se oprește pentru o secundă, două, trei și privește atent la toate lucrurile expuse în vitrina magazinului. Are părul ridicat într-o coadă, prinsă cu un elastic de culoare mov, accentuându-i trăsăturile frumoase. Genele ei poartă rimel, un pic de fard pe obraji, iar vânătăile slabe pe care le mai avea sub ochi sunt ascunse sub un strat de fond de ten, căci nu se mai văd. Limba-i iese cu lentoare printre buzele cărnoase și începe să lingă înghețata topită ce s-a scurs de jur împrejurul cornetului. Înghit zgomotos. Dinții mi se adâncesc în carnea moale a obrazului, pe interior. Mușcă delicat din vârful deliciului înghețat și-și trece limba peste conturul buzelor ca să le curețe. Respirația mi s-a blocat în gât. Modul în care își savurează înghețata m-a dus cu gândul doar la obscenități. Imaginea în sine e pur erotică.
Rahat! Nu mi-am dorit niciodată în toată viața mea o fată, așa cum o vreau pe ea.
Mă bag în fața ei când nici nu observă și spun:
― Unde crezi că mergi, domnișorică?
Își ridică ochii spre ai mei și se încruntă subit când mă vede. Fără să îmi ia în recunoaștere prezența, oftează și continuă să-și vadă de ale ei. Într-un gest hotărât, o prind de mână după ce mă ocolește și vrea să-și continue explorarea, fără să-mi răspundă la întrebare. Nelăsând-o să mai înainteze, o trag ușor spre mine. Tensiunea dintre noi e palpabilă, iar privirea ei îmi spune că nu va ceda ușor.

CITEȘTI
Velvet Rose
RomanceAceasta este versiunea nouă și finală a serie „Iubirea mi-a salvat viața". *** Când viața ta e haosul perfect din care nu reușești să ieși, tot ce îți poți dori este o cale prin care să tai firul acestuia pentru ca totul să se termine mai repede. Să...