Neprevazut

Partea 17

Alarma ma trezi dintr-un somn agitat si observ ca sunt singura. Precis Cristian plecase. Ca de obicei. Merg sa ma spal si sa ma schimb, apoi cobor la bucatarie. Nu era nimeni. Mi-am luat un mar din cos si am inceput sa musc din el. Citisem aseara cum sa aflu cate persoane sunt intr-o incapere sau casa. Mi-am inchis ochii si mi-am golit mintea. Totul in jurul meu era tacut. Am inspirat adanc si imediat am auzit doua batai de inimi, una normala si una foarte rapida. Annabeth. Se parea ca era inca in pat si dormea. Deci tata nu era acasa. Mi-am deschis ochii si am continuat sa musc din mar. Cand am iesit afara masina lui Camy ma astepta.

- 'Neata! ma intampina ea cu un zambet larg.

- 'Neata! spun si ii raspund la zambet.

- Deci, ai niste explicatii de dat, spune si blocheaza portierele.

O simteam destul de sincera si hotarata in aceasta privinta. Ce era sa-i spun? Varianta lui Cristian? Urmau prea multe intrebari dupa. Incepea sa ma doara capul iar privirea ei insistenta nu ma ajuta cu nimic.

- Camy e... complicat.

- Incearca-ma! Are vreun secret "murdar"?

- Ce intelegi tu prin "murdar"?

- Ma refer la faptul ca nu e ceea ce pare. O privesc nedumerita. Chiar nu intelegeam la ce se referea. Stii ca America e vestita pentru miturile cu vampiri, varcolaci si vrajitoare.

- Da stiu. Sunt la curent cu asa ceva.

- Deci, acum ca stii la ce ma refer, imi poti spune?

- Nu stiu daca ar fi indicat, spun nesigura.

Se parea ca Mike si ceilalti erau foarte secretosi in ceea ce privea natura lor. Si poate aveau dreptate sa nu spuna nimanui.

- Promit sa nu spun nimanui. In plus, iti voi impartasi si eu un secret.

Imi intorc privirea automat la ea si o privesc cercetator. Ce secret putea sa aiba?

- Ok. Cristian si gasca lui fac parte din lumea supranaturala, spun si o urmaresc cu atentie.

Chipul ei nu trada nici o schimbare sau emotie vizibila. Nici macar bataile inimii nu se schimbasera. Oare banuia asta?

- Exact cum ma asteptam, spune si un zambet micut se iveste pe chipul ei.

- Ce vrei sa spui? o intreb mirata.

- Vezi tu, eu fac parte dintr-o familie veche de Vanatori, spune si priveste serios prin parbriz.

- Vanatori?

- Da. Vanam fiintele supranaturale.

- Chiar si vrajitoarele?

- Depinde. Sunt vrajitoare si vrajitori care nu ne fac probleme. De ce ma intrebi?

- Pentru ca, de curand am descoperit ca am o sora vrajitoare. Sau cel putin asa cred.

- Ce?

- E complicat, spun si imi scapa un oftat.

Camy parcheaza in fata facultatii si linistea se lasa intre noi.

- Amy, poti avea incredere in mine. Daca prietenii tai nu fac nimic rau nu vad vreun motiv pentru care i-as rani.

- S-ar putea sa faca fara voia lor, spun incet.

- Ce vrei sa spui?

- Mama mea adevarata a fost Zana-Gardian, pastra balanta dintre lumea normala si cea supranaturala. Acum ca a murit sarcina asta a cazut pe umerii mei, iar eu nu stiu cum sa fac asta. Si totul o va lua razna in lumea supranaturalului.