My demon (I)- ÎN CURS DE REPUBLICARE-

14. New feeling

-
Uneori simt ură, alte ori iubire. Uneori vreau răzbunare, alte ori vreau pace. Uneori sunt vulnerabilă, alte ori puternică. Vreau să-mi joc bine rolul în viață, vreau să fac ce simt. Vreau ca adrenalina să-mi gâdile venele, băutura să-mi amețească mintea, şi fumul țigării să-mi mângâie plămânii. Nu vreau să fiu jucăria unui păpuşar, care mă controlează după bunul plac. Vreau să fiu stăpână pe mine. Vreau să iau deciziile pe moment, nu să-mi programez fiecare secundă din viață. Însă intervine compasiunea şi-mi dă totul peste cap. Inima mi-o ia razna în preajma lui. Simt că aerul din plămânii mei intoxicați de fumul țigărilor nu vrea să mai iese corect.

Şi nu vreau. Vreau să-l urăsc, vreau să fiu rece, indiferentă, şi fără inimă. Dar nu pot, deoarece toate astea mă constituie pe mine, Caitlin Jones, un amalgan de sentimente.
-

-Săruți bine. I-am răspuns, respirând sacadat.
Îmi era dor de mierea buzelor lui, de gustul de mentă combinat cu țigări. Îmi era dor de el. De parfumul lui bărbătesc, pe care îl ador, de părul lui blond, şi ochii lui ca nişte cascade de caramel. Îmi era dor de prezența lui, de glumele lui nesărate, şi tachinările lui idioate. Nu am petrecut mult timp împreună, însă acel "puțin" a fost îndeajuns pentru mine. Nu am să-i recunosc că mi-a fost dor de el. Nici în ruptul capului. Nu îmi voi călca pe orgoliu. Voi fi în continuare indiferentă.
-Doar "bine"? Hmm, aş zice mai degrabă "perfect", sau "minunat". Rânjeşte.
-De unde ştii tu? Te-ai sărutat singur? Ridic o sprânceană la el.
-Te simt, şi ştiu că îți place. Plus că tremuri toată sub atingerea mea, Kate!
Deja mă lua cu palpitații. Cum adică mă simte? Oh, doamne!
-

Ce e, baby? A spus, bâgându-şi capul în scobitura gâtului meu. A început să-mi sărute pielea sensibilă, iar părul lui îmi gâdila fața.
-Înceteaza, se uita lumea! Şoptesc.
-De când îți pasă ție de lume?
-Uhm, de a-azi M-am bâlbâit.
-Mie nu-mi pasă de ei, sincer!
Am aprobat, oftând puternic.
-Ce e?
-Te urăsc..
Mi-am pus capul pe umărul lui, şi l-am lăsat să-mi "devoreze" gâtul în continuare.
--
E deja ora 16:54. Stăteam, şi mă uitam la un film, în timp ce încercam să dau de Fede.
Într-un final, a răspuns.
-Ce vrei? A spus rapid.
-Ce ai pățit? Întreb confuză.
-Ce am pățit? A țipat.
Ce naiba are?
-Da, ce ai pățit? Am țipat înapoi.
-Pe dracu am pățit.
-Federico, dacă nu îmi spui ce ai, şi nu încetezi să te porți prosteşte, eu închid. Spun serioasă.
-Faza de la cantină îți spune ceva?
-Oh, despre asta e vorba. Ce are?
-Ce are? Ah, da. Ce are? A spus sarcastic.
-Înțeleg că nu-l suporți pe Justin, dar țin la el. Răspund încet.
-C-ce? Întreabă, bâlbâindu-se.
-Mda, şi fix când nu mă simt ok, tu te comporți aşa. Mulțumesc frumos!
-Vin la tine în cinci minute. Zice repede.
-Ok.. Închid apelul, şi aştept în linişte să apară.
După cum a spus, a ajuns în câteva minute. A bătut la uşa camerei mele, şi apoi a intrat, aşezându-se lângă mine pe pat.
-Îmi pare rău că am reacționat aşa, şi că nu ți-am fost alături. Sunt un egoist! Mormăie.
-E ok!
-Deci, ce s-a întâmplat? Mă analizează cercetător.
-Off, Federico, nu mai ştiu. Mă simt aşa.. aiurea.
-De ce?
-Pentru că, de când m-am mutat aici am o viață de rahat.
-Explică.
-Păi, şcoala asta îmi dă dureri de cap, şi nu e vorba că mă strădui să învăț sau ceva, însă nici dacă vreau, pur şi simplu nu înteleg nimic, şi am nişte note super mici. Apoi e vorba de tata, e mult mai sever. Adică nu prea mă mai lasă să fac anumite lucruri, şi eu nu pot să accept asta. Dacă m-ai cunoaşte de cel puțin doi ani, ai ştii că eu chiar nu ascult de nimeni, şi nici nu respect regulile. E oribil, şi pe lângă asta, mai e şi Justin, care mă zăpăceşte rău.
-Păi?
-Azi m-am cam prefăcut că m-am îndrăgostit de tine, ca să văd ce zice el. Şi ziceam nişte minciuni despre tine..
-Cum ar fi? Mă întreabă şatenul.
-Ca eşti drăguț când te trezeşti, că ai ochi frumoşi, ştii tu. Lucruri de genul. Şi am spus şi că săruți minunat, si el pur şi simplu m-a tras la el în brațe, şi m-a sărutat.
-Şi tu i-ai răspuns la sărut. A spus, uitându-se în gol.
-Ce era să fac? Am început să simt ceva pentru el, dar nu ştiu ce. Şi asta mă enervează la culme. Îl urăsc la maxim, jur. Îmi vine să-i dau foc, apoi să-l sarut, şi tot aşa. Am pufnit, exasperată.
-Of, câte ai pe cap, micuțo! M-a privit trist, luându-mă în brațe şi strângăndu-mă puternic.
-Cam da. Gândurile mele sunt amestecate rău.
-Şi mai poți? M-a întrebat Federico.
-Sunt construită şi educată să pot orice, să trec peste orice şi oricine, să lupt indiferent dacă mai pot sau nu, nu am dreptul să spun "nu mai pot". Unii se nasc luptători, alții norocoşi. Am spus cu o oarecare tristețe în voce.
--
Şatenul a plecat după vreo două ore, deoarece tata l-a interogat. Evident că nu mă crede când îi spun că nu sunt cu el. Doamne, ce om!
Telefonul mi-a vibrat, semn că am primit un mesaj.
Justin- "Ce faci, pisi?"
"Bine, motănelule, tu?" I-am trimis înapoi.
Am început să râd de noua lui "poreclă".
"Mă gândeam la tine. :*
P.S: Îmi place poreclă. Abia aştept să te aud spunând-o cu voce tare! ;)"
"Ce coincidență! Şi eu mă gândeam la tine."
"I-auzi, serios? :)"
"Da. Mă gândeam cum ar fi dacă ți-aş băga telefonul ăla pe gât. :*"
"Eu aş prefera să-mi bagi altceva pe gât, baby! ;)"
"Cum ar fi?" Am ridicat o sprânceană, şi mă gândeam la ce naiba se referea.
"Hai să nu intrăm în detalii, iubire.👅"
"Dragule, cred că eşti puțin dereglat."
"Ai dreptate. Te oferi să mă repari? Nu ştiu sigur, dar cred că în pantaloni e problema."
"Eşti aşa idiot şi scârbos, Justin! Pa."
"Glumeam, nu te ambala aşa :)))"
"Ce 'glume' mai ai şi tu. Ridicol"
"Mrr, te-am enervat?"
"Încetează să te comporți ca un copil! Eu nu sunt nici pe departe una din târ..
Nu am mai apucat să termin de scris mesajul, pentru că mă suna.
-Ce mai vrei? Răspund furioasă.
-Îmi era lene să mai scriu aşa că am zis să te sun. Spune indiferent.
-Tu chiar nu ai ce face, nu?
-Aş avea ce face, daca aş veni la tine.
-Nu, mersii! Îmi e somn.
Mă întind ca o pisicuță, căscând.
-Prea târziu, baby!
În câteva secunde, pe geamul meu a intrat nimeni altul, decât el.
-Ai înnebunit, Ce cauți aici? Ieşi afară! Acum! Țip nervoasă.
-Mai uşor. Îmi e somn!
-Tocmai, du-te acasă!
-Nah, atau bine aici. A spus, trântindu-se în pat, şi uitându-se la mine.
-Ce prost eşti, jur! Stai aici cu o condiție! Răspund serioasă.
-Aud. A început să rânjească, analizându-mă din cap până în picioare.
-Nici să nu te gândeşti la ceva de genu', domnule! Mâine la prima ora ai plecat! Nu mă intereseazăbce faci! Te teleportezi la tine acasă, sau foloseşti o paraşută, că tot ai o grămadă.. habar n-am. Când mă trezesc, nu vreau să mai fii lângă mine. Dacă te vede tata, îți rupe capul. Sper că m-am făcut suficient de înțeleasă. Mă duc să mă schimb.
Mi-am luat nişte pantaloni scurți de pijama, şi un tricou lung, şi larg.
Când m-am întors în cameră, l-am găsit pe Justin stând doar în boxeri.
-Ce dracu faci? Am țipat, privindu-l.
-Mă dau cu patul în Egipt, dar tu? Răspunde ironic.
-Îmbracă-te, sau te arunc pe geam!
-Aşa dorm mereu. Spune plictisit.
-Doamne sfinte! Deci te urăsc, jur! De ce ai venit aici, şi de ce îmi faci chestii de genul? Mă enervezi mereu, şi îmi vine să te bat până ajungi la spital, şi pur şi simplu-
Am fost întreruptă de buzele lui.
-Vorbeşti prea mult. A zis, după ce s-a îndepartat.
-Haha. Am râs sarcastic. 
M-a luat de mână, şi m-a dus pe pat. M-am întins, şi am tras pătura pe mine, încercând să nu cad din cauza faptului că eram fix pe margine.
Dintr-o dată, am simțit un braț ce m-a tras cu spatele spre un piept cald.
-Nu muşc. Mi-a şoptit în ureche.
-Aminteşte-ți ce am pe gât, 'domnule-nu-muşc'.
-Bine, poate muşc. Dar acum sunt cuminte! 
A tras de patură, până s-a acoperit şi el, apoi m-a tras spre el până ce corpurile noastre erau lipite.
Îi puteam simți inima cum bate, şi pielea lui caldă şi goală, nu mă ducea decât la gânduri necurate.
Ca un răspuns la ce-mi născocea mintea, şi-a băgat mâna sub tricoul meu, odihnindu-şi-o pe abdomenul meu.
Deja inima mea o lua la galop, şi aveam pielea de gaină.
-Te simt! Nu mai fii aşa emoționată. Mi-a şoptit, muşcându-mi lobul urechii, apoi presându-şi buzele de ceafa mea.
A continuat să mă sărute, până ce am adormit absorbită de un sentiment ciudat, unul nou.