My demon (I)- ÎN CURS DE REPUBLICARE-

20. Bad days

Caitlin's P.O.V:

În scurt timp, ajunsesem acasă, acum fiind în patul meu pufos şi moale.
Plâng ca o laşă de când am intrat pe uşa casei, însă nu prea acord importanță stării mele.
Mă distrug singură. Mă ustură ochii îngrozitor şi nu am putere să merg nici după un pahar cu apă.
Vreau să-l sun pe Federico, dar are nevoie de zilele alea nenorocite.
Într-un fel, vreau să-l sun şi pe Justin. Şi el m-ar ajuta, mai ales că azi s-a comportat chiar..drăguț cu mine.
Dar nu. Trebuie să aleg. Trebuie să termin odată pentru totdeaună cu unul din ei. Nu pot să mai continui aşa. Federico are dreptate.
Nu sunt cu niciunul, dar vreau să fac primul pas spre unul dintre ei.
Pai să vedem.. Justin. Justin mă enervează mai mereu cu certurile copilăreşti, însă mă înnebuneşte cu buzele lui dumnezeieşti.
Un mic fior mi-a traversat coloana, când m-am gandit la buzele alea trandafirii devorându-mi pielea gâtului.
Dar nu simt nimic. Doar, nu ştiu, am nişte palpitații şi tremur puțin când e în preajma mea, însa mă simt în siguranță la el în brațe.
Apoi Federico. Federico mă face să zâmbesc mai mereu datorită unor lucruri mărunte. Sunt fericită lângă el. Însă lipseşte ceva. Nu ştiu. El e tipul de băiat normal, iar eu sunt mai rebelă. Însă cred că suntem ok împreună.
Off, la dracu! Chiar dacă mi-am pus gândurile în ordine, tot nu pot alege.
Amândoi au făcut câte ceva bun pentru mine, ce m-a apropiat de ei.
Ughh, mă urăsc!
Mă urăsc!
Mă urăsc!
Mă urăscc!
M-am ridicat din pat şi am început să trântesc obiecte de pereți.
Inima mea se asemăna cu fiecare lucru ce se spărgea.
Bucăți şi bucățele.

Justin's P.O.V:

Am lăsat-o pe Kate acasă şi am mers şi eu spre locuința mea.
Ugh, fata asta mă omoară efectiv, într-un sens bun.. dacă are logică ce spun.
Am parcat maşina şi am intrat înăuntru. M-am aşezat pe canapeaua din sufragerie, şi m-am uitat în jur. Cred că ceilalti nu au ajuns.. era prea linişte.
Mi-am scos telefonul şi m-am oprit la timp din a o suna pe şatena ce-mi bântuie gândurile.
Vrea să se îndepărteze de mine, dar nu înteleg de ce. Nu i-am făcut absolut nimic. Ba chiar încep să mă schimb din vina ei.
M-am trezit căutând pozele cu ea pe care le am în galerie.
Am început să râd la gândul că ea nu ştie că i-am făcut poze atunci când am dormit la ea, înainte să plec de dimineața şi câteva şi după ce a adormit.
Am dat pe prima poză şi am privit-o cu atenție.

Asta e fix după ce a adormit. E aşa adorabilă când doarme, Dumnezeule!
Am dat pe urmatoarea poză, fără să mai stau pe gânduri.

Aici dormea ca un înger, jur. E aşa superbă. N-ai cum să nu o îndrăgeşti.
Am dat pe ultima poza din dimineața aia.

I-am făcut poză cu trandafirul în pat, apoi i l-am pus pe noptieră. Am vrut să am amintire. În dimineața aia zâmbea în somn. Cine ştie ce vise perverse a avut şi cu cine. Sper că eu eram protagonistul. [:>]
I-am făcut şi azi-dimineața poze pe ascuns, când era trează.

Am prins-o fix când radea, bine că nu s-a uitat.. altfel mă omora direct.

Şi aici la fel.
Doar atâtea poze am cu ea.
Vreau să o privesc. Şi nu numai în poze. O vreau lângă mine. Acum şi mereu.
Simt o conexiune puternică între noi şi mai mult de atât, o simt pe ea.
Sunt un adolescent căzut în lanțul suferinței încă din copilărie. Am avut, şi am o viață grea şi destul de crudă. Doar câteva persoane îmi ştiu povestea.
Vreau să mă deschid şi în fața ei, însă îmi e frică de faptul că se va îndepărta de mine.
Lăsând asta la o parte, unul dintre lucrurile pe care le ador la ea e atunci când o îmbrățişez şi îi aud bătăile inimii. Căci bat mai rapid, mai tare, răpesc zgomotul din jur şi alungă tristețea.
De fiecare dată când sunt în preajma ei, înnebunesc efectiv. Nu mă pot concentra şi îmi vine să o sărut în fiecare secundă.
Îmi place firea ei rebelă. Nu se lasă uşor şi asta mă intrigă şi mai mult. Când am văzut-o cu pistolul în mână, inima mea avea o mie de bătăi pe minut din două motive: 1. era al dracului de sexy, şi 2. pentru că îmi era teamă ca nu cumva să pățească ceva.
La fel a fost şi cu exploxia. Eram disperat, disperat la propriu ca ea să fie în regulă.
Nu aă suporta să o pierd, chiar dacă nu e încă a mea. 
Oricât de puternic ar fi un bărbat, există o femeie care i-a devenit slăbiciune, şi ea, Caitlin Jones, e slăbiciunea mea.

Federico's P.O.V:

Kate. Atât am în cap. Mi-aş dori ca puținul timp petrecut cu ea să se oprească, şi să retrăim din nou şi din nou acele momente perfecte.
Mi-a spus mama cândva, că dacă o persoană are puterea de-ați schimba starea de spirit, atunci aceea este o persoană cu adevărat importantă.
Aşa a făcut Caitlin. Mereu când eram puțin trist, cu simpla-i prezență mă făcea fericit. O plac. Mult. Şi o vreau.
Cred că şi ea simte ceva. Dar e clar că pentru Justin are sentimente mai puternice. E pe altă lume când e în preajma lui.
Vreau să mă placă pe mine, nu pe el.
La dracu, Kate! De ce îmi faci asta? De ce ai intrat in viața mea? De ce nu pot pur şi simplu să nu mă mai gândesc la tine? De ce-
Off, nu mai contează! Nu mai contează nimic.
Nu pot să fac nimic în privința ei. Este imună la dragostea mea.
Poate aşa a fost sa fie. Poate că noi nu suntem creați să fim împreună, nici măcar pentru o scurtă perioadă de timp.
Trebuie totuşi să încerc. Sper doar să aleagă bine.
Dacă mă alege pe mine, jur, îmi jur mie că voi avea grijă de ea şi îi voi dărui fiecare strop de iubire pe care îl am.
Pentru că ea chiar merită.

------------
Voi pe cine ați prefera să aleagă Caitlin?